Stai încet, stai încet...dacă vrei să asculţi
şi să vezi şi să prinzi şi să iei fluturi mulţi,
şi să-i duci şi să-i laşi pe picioare de plai,
prin salcâmi, prin scaieţi, printre coame de cai,
printre cele de jos, printre cele de sus,
printre cele ce sunt, printre cele ce nu-s...
că la mine-s prea mulţi, prea săraci şi prea deşi
să încapă-n oglinzi şi-n gutui şi-n cireşi...
că am vrut să-i fac rari, dar n-au stat la ucis
nici oricum, nici oricând, nici în somn, nici în vis...
şi am vrut să-i închid şi să-i duc şi să-i joc
şi la mori de nimic, şi la mori de noroc...
şi, apoi, sfărâmaţi de uimire şi dor,
m-au rugat şi mi-au spus că sunt regele lor...
şi, decât să-i omor, nu-i mai bine să-i dau
drept odoare la mâini fără Ag, fără Au?...
ia-i pe toţi, dacă vrei!...uite, flutură greu!...
nu mai stau!...ia-mă!...hai!...că sunt flutur...şi eu!