Viitor de aur... ţara noastră n-are!/ şi nici apa n-are loc de mers pe ţeavă!/ viaţa se topeşte ca o lumânare!/ demagogii urlă împănaţi cu pleavă!Casele ni-s peşteri... şi răbdarea ni se/ surpă sub asaltul vorbelor degeaba!/ cresc, văzând cu ochii, ane-mone-lise/ clănţănind în egări... ca să meargă treaba!Nu se mai aude, nu se mai observă/ cum se duc şcolarii zgribuliţi la şcoală.../ şi mănâncă patru-cinci la o conservă,/ aşteptând himere cu sacoşa goală!O ...

sunt clipe rotunde, sunt clipe pătrate,sunt clipe înalte şi verzi şi uscate,sunt clipe adânci şi sunt clipe mărunte,sunt clipe în care nimic nu s-ascunde,sunt clipe în care s-ascunde o viaţăcum noaptea în beznă şi negura-n ceaţă,sunt clipe în care s-ascunde o moartecum tot în nimic şi aproape-n departe,sunt clipe în care mai poate să-nceapăatunci chiar acum şi târziul degrabă,în care s-aude şi-n care se vedenădejdea-n ritmare de foame şi sete,şi-n care s-adună şi- ...

Un prinţ complicat, îndrăgind tochitura,/ sosi într-un sat anonim şi sărac!/ citise-n „Scânteia” că-i bună untura/ mistreţului prins cu statut de godac!// Mergea pe un drum schilodit de tractoare,/ cânta din cimpoi electronic, zicând:/ - Veniţi, servitori, căutaţi în hambare/ vreau carne!... vreau carne!... sunt foarte flămând!// - O, tip enervant... (grongăneau servitorii).../ godacul e bine ascuns de ţărani!/ sunteţi daltonist, viclenia culorii/ vă-nşeală!... mai ...

DOMNIȘOARA-I FRUMUSEȚE EXEMPLARĂ, destul de tristă şi înlăcrămată uneori - ieri, la ora cânt clopotele bat pentru utrenie, am văzut-o singură şi pustie într-o gară, într-o rochie mătăsoasă, neagră şi lungă, şi în braţele-i marmoreene cu o mie şi una de flori!!! cred că aş vrea să ştiu pe cine aşteaptă, cine-i preafericitul aşteptat cu flori nemuritoare - ieri, la ora când clopotele bat pentru denie, încă nu venise trenul, iar domnişoara înţeleaptă era ...

Fă, sublimo, hai încoace,/ că avem o treabă mare:/ dăm cu sapa, dăm cu grebla,/ dăm cu var şi flit prin curte!/ după aia, ne ascundem/ după masă, după care/ ne jucăm de-a epicentrul hâtru-şic pe unde scurte!//Jocul este foarte simplu:/ tu te faci că te cutremuri!/ eu - că sufăr lângă tine/ şi că te repar agale!/ mai apoi să vezi, sublimo,/ ce securiza(n)te vremuri/ vom trăi vorbind în şoaptă/ şi vom merge doar la vale!//Te cunosc de la o poştă,/ după felul cum pui ...

Se-ntoarce acasă odată cu luna,s-aşează pe prispa de cimbru bătrân -ce apă adâncă mai are fântânaşi-n ciuturi ce lacrimi cu miros de fân!Îşi şterge obrazul cu palma sărată,se uită pe drumul de dinspre copii,dar nici o scrisoare nu vine la poartă -ce mare e luna în ochii pustii!Îşi face o cruce înaltă şi dreaptă,se uită în jos... şi se uită în sus -de-o viaţă de ani tot aşteaptă, aşteaptăcu mâna întinsă-nspre cei care nu-s!O candelă veche se duce s-aprind ...

Pătrăţel era un câine de pripas. Se aciuase în preajma unui bloc de locuinţe din Ţiglina a patra, pe strada Frunzei... şi trăia. Trăia din milostenia publică legală sau ilegală, din grija iubitorilor de animale, păsări şi oameni. Nu lătra, nu muşca şi nu se comporta aiurea, obraznic, feroce. Aproape îţi vine să zici că nici nu era câine, mai ales că juru-i plin cu secături bipede, cărora li se spune, individual şi ştiinţific, homo sapiens. Pătrăţel avea păr alb ...

Atâta blestem şi zadar şi banal,/ atâta cruzime -n-ai unde să stai sau să pleci, a pierit/ chiar sfânta Treime!!!Întregul s-a frânt, a căzut în genunchi/ şi tace aiurea,iar domnul Neant hohoteşte stăpân,/ şi-ascute securea să taie sămânţa lui Unu din Veci:/ principiul pe carel-am scris pe pământuri şi ceruri,/ corect,/ cu literă mare!!!L-am scris şi citit şi-nvăţat... şi l-am dat/ să fie n-aminte,dar fiarele vin şi ucid fără sens/ şi fără cuvinte!!!Când totu ...

A-nceput de ieri să-mi fie/ dor de puci şi de gâlceavă/ fiindcă Nae duce ghindă/ doar la scroafa lui Ion!/ domnul X toarnă dulceaţă/ pe dosarul cu otravă,/ iar nea Y prinde muşte/ nucleare cu buton!...// Nu e bine, dar e soare.../ Alfa cam transpiră amplu,/ că aşa îi cere Ţara, Creierul şi Taica lui!/ are uliţă extremă,/ terorişti fictivi pe cablu/ şi-un Tăgârţă mult şi mândru/ ca o soacră în gutui!...// Iată-l, vine-adus cu tancul,/ escortat de duri şi fiare,/ s� ...

tu vezi şi auzi foarte bine/ ce rău şi urât e afară - deschide-i, primeşte-l în casă,/ ai milă... că poate să piară ştii cine-i... tu ştii, nu se poate/ să nu-l fi visat, nu se poate să nu-l fi citit, nu se poate/ să nu-l fi iubit, nu se poate să nu-l fi băut ca pe-o apă,/ să nu-l fi mâncat ca pe-o turtă, să nu-l fi râvnit ca pe-o steauă/ mai naltă, mai lungă, mai scurtă e primul din care se rupe/ bucată mai mică, mai mare - e primul pe drumul durerii,/ e primul ...