Din 2019, după multă vreme, Galaţiul nu mai e roşu (FOTO)
Foto: Iulia Kelt

Din 2019, după multă vreme, Galaţiul nu mai e roşu (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Peste doar câteva luni, gălăţenii vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege primarul, consilierii locali şi judeţeni şi poate şi pe preşedintele Consiliului Judeţean, dacă legea va fi modificată în acest sens. În acest moment, însă, Galaţiul nu are niciun candidat oficial în cursa pentru Primărie. Un fapt nemaiîntâlnit, de pildă, la alegerile locale precedente, când încă din decembrie 2015 erau deja oficiale numele principalilor candidaţi la fotoliul de primar al Galaţiului: Ionuţ Pucheanu (PSD) şi Nicuşor Ciumacenco (PNL), Marius Stan anunţându-şi candidatura din partea UNPR în ianuarie 2016. Fireşte, în partide se desfăşoară competiţii interne pentru desemnarea candidatului la Primărie, există potenţiali candidaţi care îşi fac intens imagine, sunt comandate sondaje, dar nimic nu-i bătut în cuie. Poate şi pentru că 2019, a cărui radiografie politică v-o propunem astăzi, a fost agitat, cu suişuri şi coborâşuri surprinzătoare. Un an în care, după multă vreme, Galaţiul a încetat să mai fie oraşul şi apoi judeţul roşu.

În mai 2019, PSD a pierdut supremaţia electorală în municipiul Galaţi, clasându-se pe locul al doilea la alegerile pentru Parlamentul European, desfăşurate simultan cu două referendumuri pentru Justiţie. În noiembrie, atât în primul, cât şi în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, Galaţiul n-a mai fost roşu PSD, nici în municipiu, nici în judeţ.

Sunt realităţi de care n-am mai avut parte de multă vreme. La nivelul municipiului Galaţi, din noiembrie 2014, de când liberalul Klaus Iohannis a obţinut victoria la diferenţă de trei procente faţă de contracandidatul său, social-democratul Victor Ponta. La nivelul judeţului, nu s-a mai întâmplat de la alegerile parlamentare din 1996, când CDR şi-a adjudecat 110.716 voturi la Camera Deputaţilor şi 111.947 la Senat, iar PDSR a numărat doar 99.676 de voturi la Cameră şi 110.472 la Senat.

"Declicul" s-a produs, credem noi, pe 11 mai 2019, când Galaţiul a fost scena unui impresionant protest anti-PSD şi pro-Justiţie.

Miting PSD, flancat de protestatari

Pe 11 mai, mitingul PSD şi protestul anti-PSD au scos în stradă mii de gălăţeni. Separaţi de cordoane de jandarmi, au fost radiografia unei Românii împărţite în două.

Pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor, într-o zonă strict delimitată cu garduri metalice - un uriaş ţarc în care accesul era permis doar pe baza ecusoanelor eliberate de PSD, a avut loc mitingul electoral de prezentare a candidaţilor la europarlamentare. PSD a pretins o participare a peste 30.000 de gălăţeni, dar în realitate au fost mult mai puţini. Nici 15.000, conform estimărilor neoficiale. Aduşi în mod organizat, cu autobuze cu numere de Galaţi, Vaslui şi Bacău, erau oameni obosiţi, vizibil munciţi, arşi de soare, ţinând fără prea multă convingere bannere şi pancarte produse industrial. Pe scenă a fost o adevărată desfăşurare de forţe: Liviu Dragnea, preşedintele PSD, prim-ministrul Viorica Dăncilă, Rovana Plumb, Carmen Avram, Lia Olguţa Vasilescu, Codrin Ştefănescu, Eugen Teodorovici şi nu numai, gazdă fiind liderul PSD Galaţi, Dan Nica. Aici a fost anunţat triumfal, chiar de către Liviu Dragnea, marele proiect ţinut secret: construirea unui aeroport în judeţul nostru.

PSD a avut parte, însă, de o contramanifestaţie de amploare. În vreme ce participanţii la mitingul PSD se adunau - traficul pe bulevardul George Coşbuc fiind restricţionat în acest scop, pe trotuarul din faţa Palatului de Justiţie se tot strângeau protestatari, purtând pancarte anti-PSD şi mesaje pro-Justiţie. Veniţi din proprie iniţiativă, tineri, vârstnici, părinţi cu copii, persoane cu dizabilităţi în cărucior au ţinut să arate că Galaţiul nu mai este în totalitate oraşul roşu de odinioară, strigând din toate puterile către PSD: „Hoţii, hoţii!”. Pentru că strigătele lor ar fi acoperit discursurile liderilor PSD, un grup de tineri social-democraţi, înarmaţi cu vuvuzele şi ţignale asurzitoare, au încercat să le ecraneze. Fără mare succes. Protestatarii au forţat cordoanele de jandarmi şi au ocupat atât strada Brăilei, cât şi artera care duce spre Faleză, blocând traficul pentru o vreme. După ce mitingul s-a sfârşit, simpatizanţii PSD au avut de înfruntat dezaprobarea protestatarilor, un autobuz plin cu social-democraţi fiind nevoit să se deplaseze în marşarier pe Brăilei, forţat de masa de nemulţumiţi ai guvernării PSD.

Deşi de-a lungul anului 2019 au avut loc numeroase evenimente şi importante descinderi politice în Galaţi - Klaus Iohannis, Ludovic Orban, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Barna, Dacian Cioloş, Gabriel Oprea, Mircea Diaconu, Victor Ponta etc - nimeni nu a avut parte de o contramanifestaţie precum PSD.

Gălăţeni în Guvern

În 2019, după ce Viorel Ştefan (PSD) a demisionat din funcţia de vicepremier, pentru a fi membru al Curţii Europene de Conturi, Galaţiul a mai avut reprezentanţi în Guvernul României. Prof. univ. dr. ing. Silviu Măcuţă (ALDE) a fost numit în iunie 2019 secretat de stat în Ministerul Cercetării şi Inovării. În septembrie, a fost eliberat din funcţie, ca urmare a ieşirii ALDE de la guvernare. În iulie, gălăţeanul Maricel Floricel Dima a fost numit secretar de stat la Ministerul Agriculturii, unde acesta activa ca subsecretar de stat încă din februarie 2017. În noiembrie, a fost eliberat din funcţie, la cererea sa. City managerul Galaţiului, Marius Humelnicu (PSD) a revenit în postul de secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Dacă mandatul anterior la minister a durat din august 2015 până în iunie 2016, acum cariera de secretar de stat a gălăţeanului a fost şi mai scurtă: august - noiembrie 2019. O surpriză cu multe conotaţii politice a reprezentat-o, în noiembrie, numirea lui Romulus Iaru (PMP) în funcţia de secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat. Trebuie spus şi că secretar general al Guvernului este Antonel Tănase, născut la Galaţi. În decembrie, gălăţeanul George Scarlat (PNL) a fost numit secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

PSD

Pentru PSD, anul 2019 a însemnat intrarea preşedintelui Liviu Dragnea în puşcărie, pierderea alegerilor europarlamentare, demiterea prin moţiune de cenzură a Guvernului Dăncilă, eşecul de la prezidenţiale şi nu numai.

La Galaţi, chiar dacă a venit cu o artilerie grea de promisiuni - aeroport internaţional, centură ocolitoare, drum expres - proiecte lansate de însuşi ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, rezultatul obţinut la alegerile europarlamentare a fost lamentabil.

Pe 26 mai, Galaţiul a încetat să mai fie „oraşul roşu”, PSD clasându-se pe poziţia a doua, cu 20,66 la sută din opţiunile electoratului. În judeţ, PSD a reuşit "la mustaţă" să câştige alegerile europarlamentare, cu 60.286 de voturi (27,03 la sută), în condiţiile în care a avut gălăţeni pe locuri eligibile: Dan Nica şi Maria Grapini.

După acest rezultat, senatorul Nicolae Marin a cerut ”resetarea” conducerii PSD, dar fără succes. Pe 2 august, Dan Nica şi Florin Popa au fost realeşi la şefia organizaţiilor judeţeană şi, respectiv, municipală PSD. Senatorul Marin Nicolae, care a fost contracandidatul lui Nica la funcţia supremă, a primit doar 49 de voturi, iar la scurt timp a demisionat din PSD, migrând la PRO România. La fel au făcut şi consilierul judeţean şi city managerul Tecuciului, Iulian Mircea, şi viceprimarul Tecuciului, Dănuţ Pintilie.

În noiembrie, cu Viorica Dăncilă candidat la preşedinţia României, PSD a pierdut şi judeţul, nu doar municipiul Galaţi, clasându-se pe locul al doilea: 61.420 de voturi (27,17 la sută) în primul tur şi 92.726 de voturi (39,81 la sută) în turul al doilea. În oraşul Galaţi, a obţinut 21,71 la sută în primul tur şi 36,13 la sută din sufragii în al doilea tur.

În 2019, PSD a pierdut, de această dată prin deces, şi câteva nume grele: Ioan Nelu Munteanu, primarul comunei Frumuşiţa, Ioan Porumb, primarul comunei Rădeşti, fostul primar al Galaţiului, Dumitru Nicolae, şi fostul senator Ilie Plătică Vidovici.

PNL

Şi pentru PNL Galaţi a fost un an agitat. După alegerile europarlamentare, liderul George Stângă se lăuda cu „cel mai mare procent, 25,3 la sută, şi cel mai mare număr de voturi, 56.409, într-o competiţie electorală la nivelul judeţului Galaţi”.

În realitate, PNL a ocupat  locul secund pe podiumul electoral la nivelul judeţului şi abia locul al treilea în municipiul Galaţi, cu un scor de 17,84 la sută. S-a trecut la execuţii politice, dar în judeţ, fiind anunţată excluderea din partid a primarului comunei Jorăşti, Dănuţ Tofan, şi a cinci consilieri locali ai comunei, printre care şi viceprimarul.

A urmat, însă, o palmă grea: o scrisoare adresată de consilierul local Ion Cordoneanu, în care lui George Stângă i se reproşa faptul că a permis agresarea verbală a lui Victor Paul Dobre la Comitetul de Coordonare Judeţean, dar şi lipsa de reacţie cu privire la contractele atribuite direct de primării conduse de PSD unei firme cu care şeful PNL ar avea legături.

În noiembrie, însă, PNL s-a putut lăuda că a îngălbenit judeţul, graţie lui Klaus Iohannis, candidat la preşedinţia României: 77.841 de voturi (34,43 la sută) în primul tur şi 140.141 (60,18 la sută) în al doilea tur. PNL a obţinut întâietatea în clasamentul electoral nu doar în judeţ, ci şi în municipiul Galaţi, unde şi-a adjudecat 31,99 la sută din voturi în primul tur şi 63,86 la sută în runda finală.

Mai trebuie spus şi că în PNL se desfăşoară, de (prea) multă vreme, o competiţie internă pentru candidatura la Primărie, deocamdată fără rezultat.

USR

Pe 26 mai 2019, Galaţiul a încetat să mai fie „oraşul roşu”. Şi asta pentru că marea câştigătoare a alegerilor europarlamentare în municipiul Galaţi a fost Alianţa 2020 USR-PLUS, cu 27,58 la sută dintre voturi. La nivelul judeţului, USR-PLUS şi-a adjudecat 43.830 de voturi (19,65 la sută), clasându-se pe locul al treilea.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu Dan Barna candidat la şefia statului, USR-PLUS a obţinut 20.834 de voturi în municipiul Galaţi (17,77 la sută) şi 30.076 în întreg judeţul Galaţi (13,30 la sută), clasându-se, în ambele cazuri, pe locul al treilea în opţiunile gălăţenilor.

PLUS

La PLUS Galaţi, condus de Bogdan Dumitrescu, a început deja competiţia internă pentru desemnarea candidatului la Primărie. Potrivit liderului PLUS, cei selectaţi conform acestei proceduri interne urmează să intre, alături de candidaţii USR Galaţi, în competiţia internă a Alianţei USR-PLUS, pentru desemnarea candidaţilor unici la alegerile locale din 2020.

PRO România

Pentru PRO România a fost anul „migratorilor” politici de la PSD: senatorul Marin Nicolae, city managerul Tecuciului, Mircea Iulian, viceprimarul Tecuciului, Dănuţ Pintilie, şi alţi social-democraţi au ajuns colegi de partid cu preşedintele judeţenei, Eugen Durbacă.

În judeţul Galaţi, la alegerile europarlamentare, PRO România a obţinut 16.398 de voturi (7,3 la sută). La primul tur al prezidenţialelor, cu Mircea Diaconu candidat susţinut împreună cu ALDE, scorul obţinut a fost destul de bun - 25.714 voturi, adică 11,37 la sută în judeţ şi 13,02 la sută în municipiul Galaţi.

ALDE

Şi pentru ALDE a fost un an dificil. În judeţul Galaţi, cu 11.270 de voturi la europarlamentare, a reuşit să treacă pragul electoral, obţinând 5,05 la sută. Scorul nu i-a folosit la nimic, pentru că, din cauza scorului naţional, a rămas pe tuşa Parlamentului European.

A urmat, în august, ieşirea de la guvernare a ALDE, gest care la nivel local n-a avut vreun efect vizibil.

În schimb, filiala gălăţeană s-a putut lăuda cu o serie întreagă de recrutări: dr. Mihail Bucatanschi, unul dintre liberalii gălăţeni cu state vechi, prof. univ. Silviu Măcuţă, ”ecologistul” Eugen Stamate, fostul preşedinte al filialei judeţene a PRM, Lupu Nistor, împreună cu o parte din fosta echipă a partidului lui Vadim, printre care şi Vanghelie Ifrim.

PMP

Nu mai puţin de 15.840 de voturi (7,1 la sută) a fost scorul electoral al PMP în judeţul Galaţi, la alegerile europarlamentare. La prezidenţiale, pentru candidatul PMP, Theodor Paleologu, în judeţul Galaţi au votat 12.960 de persoane, reprezentând 5,73 la sută, iar în municipiul Galaţi - 6,97 la sută. Intrarea în Guvern a unuia dintre cei mai importanţi membri ai PMP de la Galaţi, Romulus Iaru, reprezintă, cu siguranţă, un punct important.

UNPR

Deşi a avut pe listele de candidaţi patru gălăţeni, în frunte cu viceprimarul Picu Apostol Roman, la europarlamentare, UNPR a câştigat doar 2.144 de voturi (0,96 la sută). Scor lamentabil. Din partea UNPR, cel care a reuşit să se menţină pe linia de vizibilitate prin derapaje declarative este Picu Roman. Acesta şi-a permis, printr-o postare agramată pe Facebook, să îl insulte chiar şi pe cunoscutul filosof Mihai Şora, pentru apariţia într-o reclamă, un răscolitor videoclip despre perioada comunistă.

Partide noi pe scena politică gălăţeană

În 2019, oraşul nostru s-a îmbogăţit cu două partide politice noi: PACT pentru Galaţi şi Împreună Pentru Moldova.

„PACT pentru Galaţi este prima platformă civică şi politică a gălăţenilor, înfiinţată ca răspuns la problemele comunităţii noastre. Am decis să preluăm responsabilitatea şi să ne concentrăm pe soluţii”, afirmă membrii fondatori ai PACT pentru Galaţi: Alexandra Lucia Teodorescu - politolog, Sorin Frăsina - inginer, Laura Ghecenco - jurist, Bogdan Georgescu - economist, Rodica Fazakas - specialist IT, Corneliu Goldu - profesor.

Împreună Pentru Moldova este un nou partid de centru dreapta ai cărei iniţiatori sunt trei activişti civici: Marian Dumitru, fondator al comunităţii "Curăţăm Galaţiul", Ionel Apostol şi Cătălin Urtoi, reprezentanţi ai asociaţiei ieşene "Împreună pentru A8". Convinşi că "O Moldovă prosperă înseamnă o Românie prosperă", cei trei afirmă că decizia de a face pasul de la societatea civilă în politică a venit din dorinţa de a crea o platformă în care reprezentanţi ai celor opt judeţe din Moldova să poată lucra împreună pentru dezvoltarea regiunii. Accentul principal se pune pe dezvoltarea infrastructurii, Moldova neavând nici măcar un kilometru de autostradă.

Rămâne de văzut ce viitor politic le vor rezerva, prin vot, gălăţenii nu numai noilor partide, ci şi celorlalte formaţiuni politice. Pentru că în 2020 nu vor fi doar alegeri locale, ci şi parlamentare!

Citit 12631 ori Ultima modificare Luni, 13 Ianuarie 2020 17:12

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.