Păcăleală (cea mai frumoasă păcăleală)

Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

M-aş sinucide (moartea zâmbeşte foarte frumos)

dar mă înving ideile lui tata!

Tata a mers (până la moarte şi înapoi) pe jos

şi netezind cărarea luminii cu lopata!

Naiv, ca pe o târfă am alungat (din vis)

filozofia şarpelui de casă!

Iov rătăcit departe de rouă, m-am aprins...

dar nu fac nici lumină... şi sunt şi umbră arsă!

Dar vine (deodată) chiar timpul să alerg

pentru ca să-l ajung mai repede pe tata...

să mă înveţe (iarăşi) descântecul de melc,

iar cântecul de leagăn să-mi păcălească moartea!

(Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou”)

 
Citit 7749 ori Ultima modificare Miercuri, 11 Martie 2020 17:21

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.