Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” CARE PE CARE (atelier)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Dintr-o sămânţă, iată, chiar acum,/ zbucneşte veşnicia născătoare
de (ne)simţiţi şi (extra)ordinari.../ toţi: sfinţi şi demoni...toţi: care pe care,
(bat)jocuri(legi), principii cu filet/ pe stânga şi pe dreapta, să se pară
că cel ce-a-nsămânţat nu-i (ne)cioplit,/ nu râde şi nu plânge, nu separă
bunul de rău, păcatul de iertare/ în (prea)mărirea lui devastatoare!
 
Dintr-o sămânţă, iată, chiar acum,/ nimicul îşi ia tot şi se răsfaţă
ca un elev înzorzonat şi tâmp,/ ca o elevă proastă şi paiaţă,
se duce şi seduce fără sens,/ n-are habar de unde până unde,
de când şi până când cel sacrosanct/ sădeşte vii în raiuri muribunde,
cultivă morţi în iaduri floritoare.../ în jocul cel mai crud: care pe care!
 
Într-o sămânţă, iată, chiar acum,/ se-ntoarce totul...şi habar nu are
dac-a fost mort sau dacă a trăit/ sus, jos, aici, acolo, la-ntâmplare,
nu ştie că a fost doar un cobai/ al celui care-şi gâdilă nebunii
şi a făcut (din cer şi din pământ)/ laboratorul groaznic al minciunii!
Vreţi adevărul?! Iată-l: nici nu-l doare/ în (prea)mărirea lui devastatoare!

Citit 2236 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.