Sunt condamnat... căruţa este gata
să-mi ia ultima clipă şi s-o ducă
lângă butuc... mulţimea delirează,
numai călăul plânge pe sub glugă!
Sunt vinovat... şi merit condamnarea,
dar nu regret nimic... nu-mi pare rău,
ştiu c-o să vină Mama să mă nască
din îndurarea altui Dumnezeu!
Călăul ia securea, o ridică
(scânteietoare) tocmai în văzduh,
citesc tăişul şi mi-aduc aminte
de Tată şi de Fiu şi Sfântul Duh!
Vine mireasa - ultima salvare! -
dar nu am cap, nu mai pricep la rugă!
Văd cum începe Mama să mă nască
şi cum călăul plânge pe sub glugă!
Ion Zimbu