Propunerile unui expert român în fonduri UE. Este nevoie de proiecte europene „cu față umană”

Propunerile unui expert român în fonduri UE. Este nevoie de proiecte europene „cu față umană”

Marian Calestru
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Încă de pe vremea când puricele se potcovea la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier, iar Comisia Europeană calcula curbura perfectă a castravetelui, proiectele pentru obținerea de fonduri europene au fost foarte dificil de realizat. În primul rând, din cauza zecilor și sutelor de hârtii, adeverințe, declarații, certificate, avize și avizulețe care trebuie atașate la dosar. Inevitabil, apare birocrația excesivă, apar erorile, întârzierile și, de multe ori, și fraudele. Eventualii beneficiari îşi doresc, evident, ca proiectele să aibă, şi din punct de vedere al documentației, o "față umană". 

În cadrul unui proiect regional de calibrul celui derulat de operatorul regional Apă Canal la nivelul întregului județ Galați și despre care ”Viața liberă” a scris de mai multe ori, bibliorafturile cu documente ocupă cel puțin peretele unei încăperi. Dar documentația este deosebit de stufoasă și în cazul proiectelor mai mici. Au fost și altfel de cazuri, despre care am scris la vremea respectivă, în care întârzierea cu care s-au făcut decontările au băgat firmele aplicante în insolvență.

Expertul român în domeniul fondurilor europene Bogdan Rogin, cu o experiență de 20 de ani în domeniul consultanței, a prezentat o serie de propuneri de modificări legislative și de proceduri, pentru simplificarea și eficientizarea utilizării fondurilor europene în România. Evenimentul s-a produs în cadrul Conferinței ”Fonduri europene – vulnerabilități și oportunități în 2021”, în cadrul proiectului ”Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to Citizens”, un proiect Freedom House România, finanțat de Comisia Europeană prin DG Regio, în parteneriat cu rețeaua PressHub, G4Media, Ziarul de  Iași, Viața liberă și Atlatszo Erdely.

Cele mai frecvente ”hopuri”

Propunerile prezentate de Bogdan Rogin în cadrul conferinței au scopul ca, prin simplificarea procedurilor, să conducă la reducerea erorilor și eliminarea fraudei. Eficiența unui proiect ar trebui să fie măsurată după impact și rezultate, spune Bogdan Rogin, absorbția fondurilor europene ar trebui să aibă ca indicator calitatea, nu cantitatea.

Selectăm o parte dintre cele mai importante piedici apărute în calea unui proiect cu fonduri UE, semnalate de expertul citat. În primul rând, legislația națională conduce la o birocrație excesivă, indicatorii de proiect nu corespund realității. Ghidurile beneficiarului sunt foarte lungi, cu informații nenecesare sau eronate, timpul de evaluare a proiectelor este foarte lung, iar depunerea proiectelor necesită un număr mare de declarații și certificate. Help Desk-ul pentru beneficiari are de foarte multe ori reacții mult întârziate, există un număr mare de proiecte respinse pe criterii de conformitate administrativă. De asemenea, spune Bogdan Rogin, legislația cu privire la studiile de fezabilitate (HG 907) nu corespunde cu realitatea ciclului proiectului. Standardele de cost sunt neactualizate și, de multe ori, există interpretări diferite între auditori și verificatorii de proiecte. Iar lista poate continua.

Cele mai semnificative propuneri pentru simplificare

Bogdan Rogin a alcătuit un top 5 al propunerilor pentru simplificare. În primul rând, ar trebui simplificat procesul de depunere a proiectelor pentru beneficiarii publici și privați, prin eliminarea tuturor avizelor, certificatelor sau declarațiilor pe propria răspundere, care au făcut ca timpul alocat elaborării calitative a proiectului să fie mai mic față de timpul alocat părții administrative.

În al doilea rând, ghidul specific și ghidul general ar trebui să aibă un număr limitat de pagini, pentru a conține informația relevantă. De exemplu, nu se vor mai specifica toate cheltuielile eligibile (fapt ce a creat confuzie câteodată), ci numai cele neeligibile. Perioada de evaluare și contractare se va scurta la maximum 3 luni evaluarea și, respectiv, maximum 1 lună contractarea. De asemenea, informația nerelevantă din grilele de verificare administrativă se va elimina. Nu vor mai fi eliminate proiectele în faza de evaluare înainte de a se cere clarificări. În plus, în faza de implementare, acolo unde beneficiarii au primit plățile cu întârziere, ceea ce i-a făcut să-și plătească cu întârziere datoriile la ANAF și s-au pus popriri pe conturi, ar trebui realizat un protocol cu ANAF, pentru reglarea acestor situații ilogice.

O a treia propunere vizează simplificarea utilizării aplicației electronice mySMIS. De exemplu, semnătura electronică nu va mai trebui aplicată pe fiecare document, ci o singură dată, la validarea finală. Bugetul nu va mai trebui încărcat celulă cu celulă, ci exportat din tabelele Excel deja completate de beneficiari.

A patra propunere importantă se referă la revizuirea documentației tehnico-economice pe modelul irlandez-britanic împreună cu asociațiile profesionale, lucru primit cu foarte mare interes de UAT-uri și care va conduce la creșterea calității proiectelor, dar va scurta și timpul de la depunerea proiectului până la începerea lucrărilor.

Nu în ultimul rând, a cincea propunere vizează eliminarea blocajelor referitoare la infrastructura de transport. Se poate scurta procesul de avizare al infrastructurii mari și se pot elimina blocajele pentru UAT-uri pentru proiecte care trebuiau realizate pe terenurile din proprietatea altor instituții ale statului.






Acest articol a fost publicat pe
PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”,
un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii
și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Citit 4288 ori Ultima modificare Marți, 06 Aprilie 2021 23:29

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.