Scrumbia afumată de Dunăre, pe „valul” banilor europeni

Scrumbia afumată de Dunăre, pe „valul” banilor europeni
Evaluaţi acest articol
(22 voturi)

Așa cum sângele apă nu se face, iar toate izvoarele duc la Dunăre, tot așa și rețetele tradiționale ale pescarilor din Deltă au fost date mai departe, din tată în fiu, până - ce să vezi! - "Scrumbia afumată de Dunăre" poate sta țanțoșă în rând cu "Salamul de Sibiu", "Magiunul de Topoloveni", "Cârnații de Pleșcoi" sau "Brânza de Ibănești", în panoplia produselor cu "Indicație Geografică Protejată" (IGP) înscrise în registrul Comisiei Europene. La noi în țară sunt doar vreo 10 astfel de produse, cu totul. Fiecare, o minune în sine, o legendă, o poveste.

De la "toana" pe Dunăre - adică tot meșteșugul de a întinde năvoadele pentru a prinde peștele - până la a aduce vechile rețete și procedee de fabricație pe masa instituțiilor europene e cale lungă, dar uite că nici neamul pescarilor din familia Buhai nu a dat degeaba la râme atâtea generații.
"Totul a început, ca experiență în această afacere, în familie, cu bunicul soțului meu, Onofrei Buhai, până s-a ajuns la noi și copiii noștri - într-un fel sau altul toți ne-am implicat. Și am dorit să mergem pe rețetele tradiționale, pentru că ele, în definitiv, țin și de identitatea noastră, de Delta Dunării. Asta cred că își doresc și oamenii - peștele să fie pește, icrele să fie icre, nu produse <<artificiale>>, cu aditivi sau conservanți", ne explică Daniela Buhai.

Investiții cu fonduri europene

De la lotca de altădată, fabrica "Deltaica", a soților Daniela și Daniel Buhai, are acum aproape 140 de angajați, iar într-un an se poate ajunge la procesarea și a șapte, opt sute de tone de produse din pește, fie ele icre, produse marinate, afumate sau congelate. Desigur, totul ține și de sezonalitate, dar, una peste alta, în 2021, de exemplu, s-a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ 6,4 milioane de euro, potrivit datelor financiare provizorii ale companiei.
Totul s-a clădit cu pasiune, tradiție, dar și cu... bani europeni. Asta pentru că primele hale de producție și achiziția unor echipamente performante s-au făcut printr-un proiect european, cu finanțare prin Fondul European pentru Pescuit, ce a presupus o investiție de aproximativ 1,5 milioane de euro, finalizată în 2012. Ulterior, printr-un alt proiect european, în 2020, s-au investit încă 900.000 euro în noi dotări cu echipamente, iar în prezent este în curs de implementare un nou plan de extindere a fabricii.
După cum explica la un moment dat Daniel Buhai, noile extinderi vor duce, practic, la dublarea capacității fabricii în ceea ce privește fluxurile de producție, liniile de procesare, spațiile frigorifice de depozitare etc., investiția urmând să ajungă la aproape 2 milioane de euro. În acest caz, principalul avantaj a fost că investiția a fost susținută printr-un credit cu garanții și dobânzi avantajoase acordat în cadrul programului național Agro IMM Invest. În vedere se au, însă, în continuare, proiectele cu fonduri europene, fiind așteptată lansarea următorului Program de Acvacultură și Pescuit, la începutul anului viitor.

Tradiție și tehnologie

Odată îmbrăcat cu echipamentul de protecție și trecut prin filtrele de igienizare, poți să intri în "labirintul" piscicol al fabricii. Totul este organizat în ideea de a păstra o fluență a procesului de producție, începând de la sala de recepție a peștelui care vine de la cherhana, din Deltă, până la secțiile intermediare și secțiile finale de ambalare, depozitare și livrare.
"Folosim numai rețete tradiționale, cum se făcea altădată în gospodărie, dar folosim aceste procese tehnologice ajutătoare, care însă nu se abat de la ideea originală. Am putea spune că, alături de gospodină, avem și un calculator sau un sistem automatizat care veghează în plus ca rețeta să fie respectată întocmai, în condiții de siguranță, de fiecare dată, fără niciun fel de abatere", ne explică directorul de producție Georgiana Dascălu.
Bogăția piscicolă a Deltei și a Mării Negre este fantastică. În sala de recepție a peștelui e o planșă cu nenumăratele specii ale apelor. Un veritabil... "tabel al lui Mendeleev", varianta piscicolă, de la peștele cel mai mărunt până la moruni și nisetri, "seniorii" adâncurilor!
În una dintre secții, tocmai se primise o "șarjă" de șprot - bucată cu bucată era așezat pe o cale de prelucrare care, incredibil, în final reușea să curețe măruntul pește cu viteza unei mitraliere!
În altă secție, se pregăteau conservele cu sardeluță marinată. Cântărită de o echipă de lucrătoare cu îndemânare de prestidigitatori, fiecare porție trecea prin aparatul care doza cu exactitate uleiul condimentat, apoi cutioarele cu delicatese erau sigilate, etichetate și preluate mai departe pe lanțul de distribuție.
Activitate intensă era și în secția de preparare a icrelor și am putut vedea cu ochii noștri că, dincolo de dimensiunile pantagruelice ale procesului de producție, rețetele erau întocmai ca la mesele lipovenești.

Scrumbia afumată, "valută forte"

Acum, "bătaia" peștelui e la scrumbie - numai bine pentru a afla mai multe despre calitățile peștelui care, odată prelucrat, îl fac atât de deosebit, încât a ajuns să fie certificat la nivel european.
Ni s-a explicat că scrumbia de Dunăre afumată este un produs unic deoarece este realizată dintr-o specie de pește care se întâlnește numai în Marea Neagră, fiind un "relict pontic" adaptat condițiilor singulare din această mare.
Zona de captură este delimitată geografic în Rezervația Biosferei Delta Dunării, de la Cotul Pisicii - în aval de Galați - până la vărsarea în Marea Neagră, la Sulina sau Sf. Gheorghe. În plus, scrumbia e curățată, sărată și afumată la rece, cu fum din lemn de esență tare.
Drept e că, acum, afumătoarea din inima Deltei este, în varianta europeană, una computerizată, dar procesul de bază rămâne același. Într-o "celulă de afumare" a fabricii din Tulcea încape, deodată, o mică ”armadă” de scrumbii aliniate cazon, la linie, rând cu rând, unele după celelalte.
”Desigur, avem rețeta, iar tehnologia ne ajută. Capacitatea este destul de mică, totuși, dacă e să gândim în termeni industriali. Nu facem șarje mari de produse, în general doar 100 - 150 kg de produs afumat o dată. Ca bucăți, dacă punem minimum 250 - 300 de grame scrumbia, ajungem undeva la vreo 300 de bucăți”, ne explică directorul de producție.
Cu totul atemporală este doar culoarea aurie, metalizată, pe care scrumbia afumată de Dunăre, gata preparată, o are și astăzi, la fel ca în vremurile de altădată! Se spune că lipovenii au făcut din scrumbia afumată o veritabilă ”valută forte” în comerțul pe Dunăre, rețeta acesteia fiind consemnată acum mai bine de 100 de ani și de Grigore Antipa, în cărțile sale privind piscicultura și tradițiile pescărești din Delta Dunării („Pescăria și pescuitul în România“, apărută în 1916 sub egida Academiei Române). De asemenea, prin 1919, într-o serie de documente ale Prefecturii din Tulcea se amintea că scrumbia afumată era folosită ca ”monedă de schimb” pentru achiziția de cereale.

Certificare de calitate europeană

Scrumbia afumată este ”bijuteria coroanei” la fabrica din Tulcea, dar gama de produse, ni se explică, este mult mai largă, vreo 30 cu totul, majoritatea având deja atestat de ”Produs Tradițional” acordat la nivel național, prin Ministerul Agriculturii. Pasul certificării la nivel european a venit cumva firesc, în această conjunctură.
”Odată ce ai produsul certificat tradițional, cumva se naște ideea asta și după documentări și studiu al literaturii de specialitate - pentru că în spatele oricărui produs certificat pe scheme de calitate europeană (IGP) e un proces destul de complex - îți dai seama că e important să faci și pasul acesta. E adevărat, sunt reguli, verificări privind rețeta, ingredientele, aria geografică de proveniență etc., poate fi și un proces de durată - la scrumbia afumată a durat patru ani! - dar în final am reușit. Ne-am unit forțele mai mulți producători, pescari, desfacere - facem parte dintr-o asociație, Ro-Pescador - care acoperă tot lanțul de când scrumbia e scoasă din Dunăre până ajunge la consumatori.
Mai mult, obținerea acestei certificări IGP, în 2018, ne-a adus mai multă încredere pe piață și, implicit, mai multe comenzi. Singurul nostru obstacol este termenul de valabilitate al produselor, relativ scurt, pentru că nu folosim "chimicale" pentru conservare. Dar lanțul de desfacere a fost, totuși, bine pus la punct și avem livrări în toată țara, fiind foarte căutați inclusiv de lanțurile de supermarketuri”, ne mai spune Georgiana Dascălu.
Socoteala a fost atât de bună, încât pe lângă scrumbia afumată de Dunăre, ulterior s-au făcut demersurile și pentru certificarea europeană de produs de ”Indicație Geografică Protejată” și pentru salata de icre de crap și salata de icre de știucă, acestea reușind, la rândul lor, să primească emblema de certificare a calității din partea Comisiei Europene.
Iar lucrurile nu se vor opri aici: ”Mai avem și alte aplicații, pentru alte produse, în pregătire. Mergem pe această nișă, pentru că produsele pregătite după rețetele tradiționale nu ne-au dezamăgit nici pe noi, și nici noi nu i-am dezamăgit pe cei care au încercat rodul muncii noastre!”.
Mica fabrică de pește din Tulcea și-a căpătat, după cum se vede, locul ei în inima Deltei. Și, cumva, simțim și noi pulsul Dunării mai altfel, mai plin de viață, mai aproape de eternitatea drumului fără pulbere care unește trecutul, prin tradiție, cu viitorul, în acest colț de rai al lumii dintre ape.

Peștele din Delta Dunării, la curtea Prințului Charles

Despre calitatea produselor tradiționale pescărești din Delta Dunării s-a dus vestea până la... Casa Regală a Marii Britanii. Atât scrumbia afumată și icrele, cât și batogul de crap afumat și sardeluța marinată s-au numărat printre produsele tradiționale selecționate, în 2018, pentru a fi prezentate prințului Charles de Wales, moștenitorul coroanei britanice, în cadrul unei expoziții speciale, la Viscri.
Ghid în cadrul prezentării a fost Daniel Buhai, de la fabrica de pește din Tulcea, dar și regretatul Ivan Patzaichin, cel care, dincolo de legendara sa anvergură olimpică, a fost și un mare susținător și promotor al tradițiilor și identității culturale din Delta Dunării, inclusiv în domeniul gastronomic.

Politici europene în domeniul calității

Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale, informează Comisia Europeană.
Se poate acorda o „indicație geografică” (IG) pentru denumirile produselor, dacă acestea au o legătură specifică cu locul unde sunt fabricate. Recunoașterea IG le permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând în același timp producătorii să își promoveze mai bine produsele.
Produsele care sunt în curs de examinare sau care au obținut recunoașterea ca IG sunt incluse în registrele produselor de calitate. Registrele includ și informații privind specificațiile geografice și de producție pentru fiecare produs.
Indicația Geografică Protejată (IGP) accentuează relația dintre o regiune geografică specifică și denumirea produsului, dacă o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii geografice a produsului.

Scurtă istorie a scrumbiei afumate de Dunăre

Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu Indicație Geografică Protejată (IGP) în 2018, la acea dată fiind al cincilea produs din România care primea această certificare europeană.
”Scrumbia de Dunăre este un peşte sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură şi este capturată numai în cursul migraţiei pe Dunăre. Are 250-400 grame şi între 25-30 centimetri şi este recunoscut drept cel mai bogat peşte în grăsimi, din lume, raportat la talia sa. Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curăţare, sărată şi afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită (...).
Proprietățile calitative menționate, în combinație cu vechimea reputației Scrumbiei de Dunăre afumate în gastronomia din aria geografică delimitată, o fac să fie apreciată de consumatori, această specialitate gastronomică având un renume strâns asociat cu regiunea. Peste 100 de ani de producție și comercializare în aria geografică au contribuit la reputația produsului”, se preciza în anunțul oficial al înscrierii produsului în registrul Comisiei Europene.

Citit 5806 ori Ultima modificare Sâmbătă, 07 Mai 2022 19:22

4 comentarii

  • postat de Gălățean Joi, 19 Mai 2022 13:15 5.13.167.*** Link la comentariu
    0
    0

    Din pacate scrumbia nu mai are gust, are un gust de hering, am luat din piata, de la pescarie. Parerea mea.

    Raportează
  • postat de Gălățean Joi, 19 Mai 2022 10:49 5.13.167.*** Link la comentariu
    0
    0

    Din pacate scrumbia nu mai are gust, are un gust de hering, am luat din piata, de la pescarie. Parerea mea.

    Raportează
  • postat de gurmand Luni, 09 Mai 2022 20:21 89.39.81.*** Link la comentariu
    0
    0

    eu am gasit. nu mai stiu sincer unde. sint ambalate individual, ambalaj atragator. pret mare. nu prea mi-a placut gustul produsului. cred ca se plateste mult brand. gustul meu......

    Raportează
  • postat de Raul Vineri, 06 Mai 2022 09:17 5.13.155.*** Link la comentariu
    3
    14

    Bun.... Și unde găsim aceasta scrumbie afumata? Nu am văzut produsul în magazine. Degeaba o certifici și ii faci reclama dacă nu o găsim nicăieri!

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro