Aproape 600 de asiatici, pe şantierele gălăţene

Aproape 600 de asiatici, pe şantierele gălăţene
Evaluaţi acest articol
(24 voturi)

Aproape 600 de străini, majoritatea proveniţi din state îndepărtate ale Asiei, s-au angajat în cursul acestui an la firmele gălăţene din domeniul construcţiilor sau care au ca obiect de activitate diferite servicii, pentru că pe plan local nu mai există forţă de muncă. Procedurile de încadrare pentru astfel de muncitori sunt greoaie, dar reprezintă soluţia cea mai viabilă pentru firmele care doresc să obţină contracte şi să îşi ducă la bun sfârşit sarcinile asumate.

Îi putem vedea peste tot în oraşul transformat în şantier, de-a lungul principalelor bulevarde unde se schimbă conducte, se toarnă asfalt, se remodelează parcuri sau trotuare ori unde se pun pavele. Vietnamezi, srilankezi sau pakistanezi, muncitorii micuţi şi taciturni, unii cu feţele acoperite pentru a nu atrage atenţia, robotesc cum se pricep mai bine să câştige o pâine în ţara noastră. Şi nu pentru că ar avea lefuri nemaipomenite sau nu ar putea fi plătiţi mai bine în altă parte, dar raportul între veniturile de aici şi nevoia acută de forţă de muncă cu care se confruntă companiile gălăţene, care nu mai au de unde alege muncitori, îi determină să aleagă Galaţiul ca opţiune pentru a ieşi din sărăcia pe care au lăsat-o în urmă.

Condiţii multe, proceduri anevoiase

Pornind de la ideea că una dintre condiţiile pentru ca un angajator român să încadreze în muncă un străin, cu toate formele legale, este ca postul respectiv să fie supus publicităţii prin mijloace de informare în masă şi declarate la forţele de muncă, astfel ca, fireşte, orice cetăţean român să poată teoretic aplica, deducem că ofertele companiilor locale ori nu sunt tentante pentru gălăţeni, ori chiar nu mai sunt muncitori dispuşi "să-şi rupă spinarea".

Pasul 1: avizul de muncă

Până ca un vietnamez sau pakistanez să poată pune mâna pe lopată sau târnăcop ca să muncească la schimbarea feţei oraşului, e cale lungă şi responsabilitatea cea mai grea cade pe umerii companiei care vrea să îl angajeze. Astfel, aceasta nu trebuie să aibă datorii la stat pe ultimele trei luni anterior depunerii cererii pentru avizul de muncă, să nu fi fost condamnat penal pentru infracţiuni cu intenţie, să nu fi avut abateri şi sancţiuni la legislaţia din domeniul muncii în ultimele şase luni şi să nu încerce să angajeze vreun străin care nu are permisiunea de a se afla pe teritoriul României. În hăţişul de documente ce trebuiesc depuse la Serviciul Imigrări pentru obţinerea avizului trebuie să se regăsească, printre altele, acte care să dovedească faptul că s-a încercat selecţia pentru ocuparea postului vacant, dar şi documente care să ateste calificarea profesională pentru postul respectiv a străinului care se doreşte a fi angajat. Foarte importantă este conduita cetăţeanului străin, care nu trebuie să aibă antecedente penale, sens în care va depune un certificat de cazier eliberat de autortăţile din ţara de origine, tradus şi legalizat.

Pasul 2: viza de lungă şedere

Avizul de angajare nu îi dă undă verde străinului să se apuce de treabă, el având nevoie de o viză de lungă şedere. Cererea de viză se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, în a căror circumscripţie solicitantul îşi are domiciliul ori reşedinţa, iar în cazuri deosebite, urgente, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din statul pe al cărui teritoriu solicitantul se află legal.

Pasul 3: dreptul de şedere

Dreptul de ședere temporară, respectiv prelungirea dreptului de ședere temporară se acordă străinului în scop de muncă sau pentru activități profesionale, pe perioadă determinată. Documentul poate fi eliberat numai dacă străinul respectiv prezintă un contract individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că primeşte un salariu cel puţin la nivelul câştigului salarial minim brut pe economie.

Pasul 4: permisul de şedere

A avea drept de şedere nu e totuna cu a avea şi permis, astfel că un nou demers în acest scop trebuie făcut la Inspectoratul General pentru Imigrări. Permisul de şedere este un document care îi dă dreptul titularului străin să stea şi să muncească în România, acesta având obligaţia de a-l avea în permanenţă asupra sa, de a nu-l înstrăina şi de a-l prezenta autorităţilor competente ori de câte ori i se solicită.

La începutul acestui an, Guvernul a aprobat un contingent de 20.000 de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în România, cu 5.000 mai mult decât în 2018. Ca urmare a numărului mare de solicitări, contingentul a fost majorat, la începutul lunii iulie 2019, la 30.000.

Citit 9001 ori Ultima modificare Vineri, 25 Octombrie 2019 01:05

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.