Stai să mă uit la tine! (ultima poruncă)

Scris de Sâmbătă, 24 Iunie 2017

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Stai să mă uit la tine! - de asta te-am chemat, domnişoară: să te iubesc ultima dată, chiar dacă nu te-am iubit prima oară! De asta te-am chemat în inima nopţii şi de asta te rog să mă laşi să mă uit mai…

Bilanţ (postum retrovizor)

Scris de Vineri, 23 Iunie 2017

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"Mă uit în urmă şi mă văd/ pe Dealul Zimbrului, atuncea, când învăţam ce-nseamnă „sunt”,/ ce este şi ce face crucea, ce-nseamnă vacă, şcoală, vis,/ credinţă şi deşertăciune, şi ce se spune despre gând,/ şi despre suflet ce se spune... când învăţam să…
Mărturisesc: te aştept până la moarte în gara unde vine mărfarul cu haine de mire şi rochii de mireasă, unde felinarul încă mai pâlpâie şi ne arată drumul spre (a)casă! Mărturisesc: te văd şi acum în cea mai curată şi arsă de soare rochie de stambă, când numai tu erai…
N-am ce să-(ţi) mai fac de când am învăţat că porţi cea mai neagră rochie de catifea şi mergi singură la toate naşterile şi mormântările, venerabilă doamnă a lui şi a ei şi a mea! N-am ce să-(ţi) mai spun de când te-am văzut cum stai şi aştepţi la fiecare…
Merg cu tramvaiul, dorm... şi mi se pare că cineva îmi umblă-n buzunare! Cu degete încete, delicate,/ îmi umblă-n buzunarul de la spate şi am furnicături, poftă de sfadă/ cu hoaţa ce miroase a livadă, a mere interzise, două, coapte cum se coc sânii fetei într-o noapte, când sângele dă-n…
Din zori până-n sară ş-apoi până-n zori/ zoresc la ispită, m-apropii...o văd la fereastră şi cred/ că va să-mi deschidă şi va să mă cheme n-odaie şi va/ să treacă, în şoaptă, încet, de la una la alta şi de/ la vorbă la faptă! M-apropii...şi inima-mi suie la gât/ şi…
Şi uită-te n-urmă ş-ascultă şi taci:/ sunt umbrele noastre uscate şi goale, amare şi reci/ de-atâtea dezastre! Sunt zilele tale rămase pe drum/ cu zilele mele murdare, curate, mai scurte, mai lungi,/ uşoare sau grele! Sunt nopţile mele cu suflet adânc/ şi linişte naltă cât nopţile tale, în care a…

Solemnitate (la un pahar)

Scris de Vineri, 16 Iunie 2017

Mă uit prin partea cea plină a paharului pe zarea de unde cred că apari din clipă în clipă! Cu aşteptarea în plisc, precum o pasăre a ne/răbdării, inima-mi aleargă înaintea ta şi ţipă! Ţipă de bucurie că va fi să te atingă, în sfârşit, după atâta şi atâta nădăjduire…
Vă rog frumos, moldo/veniţi în lumea noastră moldo/verde, suntem acasă, aşteptăm,/ n-avem şi nu aveţi ce pierde, vă aşteptăm cu moldo/vin: eu – moldo-viu, ea – moldo/vie... am dat pe sus cu moldo/var, am dat cu moldo/veşnicie, am pus dulceaţă de gutui, turte şi nuci, sare şi miere, am pus…
dacă vii acum înainte de a se însera jur să-ţi dau tot ce mai rămâne din duminica mea fiindcă nu sunt hulpav şi îmi este foarte milă şi ruşine să folosesc totul şi să huzuresc fără tine dacă vii acum înainte de a se întomna jur să te declar până…
şi am să-mi urmez moartea cum mi-am urmat şi viaţa ca pe o lucrare de control am s-o urmez şi am s-o respect ca pe o vie care mă respectă şi are un înţeles şi n-am să-i reproşez că a venit devreme sau târziu cum nici vieţii nu i-am reproşat…
nu am mai plâns de multă vreme de când m-a dat mama afară din pântec şi auzeam cum moartea îşi drege glasul să mă cheme într-o lume plină cu verdeaţă şi cântec până acum am trăit cu ochii uscaţi însă astăzi toate lacrămile trecutului au dat năvală când am ajuns…
Maria – rază perpendiculară/ pe diametrul sufletului meu – / (mi)-a desenat pe geam Lumină chioară,/ să nu văd calea către Dumnezeu! Am vrut să-i dau puţină înclinare/ spre ochiul unui sfinx (ne)judecat,/ într-un pustiu rotund, fără de care/ nici un Poet nu poate fi curat! Am vrut s-o şterg,…
Când am ajuns, Ea nu era Acolo!.../ nimeni n-a vrut să-mi spună unde este!.../ şi am strigat-o, dar am auzit/ un râs şi-un plâns din Adâncimi Celeste! Nu-i râsul Ei! nu-i plânsul Ei! – mi-am zis – / Ea n-are cum să ştie şi să poată/ ce-nseamnă bun şi rău,…

La masa asta (numai la masa asta)

Scris de Joi, 08 Iunie 2017

la masa asta-s numai gloanţe oarbe/ feriţi-vă de gloanţe rătăcite aici se toarnă pace şi iubire/ aici se porunceşte pasămite! la masa asta-s numai ochi de înger/ uitaţi-vă şi n-o să vi se pară că nu sunteţi şi voi printre curaţii/ naivi cu steauă perpendiculară! la masa asta-s doar împătimiţii/…
într-un târziu iau ce-a rămas mai devreme,/ foarte puţin, sfânt...şi mă rog să-mi ajungă/ până-n hotar, unde trecutul mă teme/ cu-n viitor trist cât e moartea de lungă! n-am încotro...n-am decât drumul pe care/ cred că tu-l ştii de la facerea lumii, marie!.../ merg, e târziu...parcă am plumb la picioare,/…
Ce să-ţi spun, Catifelato?/ ce să-ţi fac? şi ce pedeapsă pot să cer de la cel Veşnic/ şi să ţi-o aplic degrabă, pe spinare...şi pe burtă.../ şi pe tălpi...şi pe sinapsă...? mai ales că mi-ai pus coarne/ şi-ai uitat că eşti o roabă? Mai ţii minte cum, odată,/ ne ţineam…

Ruxandra şi Gheorghe (memento)

Scris de Luni, 05 Iunie 2017

Stau cu tânărul tata Gheorghe pe prispa dinspre Răsărit şi ne uităm pe dealurile cu grâu şi cu porumb şi cu pădure şi cu vie şi cu schit şi cu tot ce-nsemnează în Viaţa aceasta frumos şi scump... şi zic: i-auzi, tată, plânge mama Ruxandra acolo şi acolo şi acolo...o…

Zece la Purtare (certificat de calitate)

Scris de Sâmbătă, 03 Iunie 2017

Stau încolo şi mă uit încet/ la Maria foarte domnişoară, cum îşi zvârle ochii spre Poet/ şi întinde rufele pe sfoară! Îi trimit (pe visuri şi pe drum)/ ce înseamnă Zece la Purtare a Nu(mă)Uitării pân-acum,/ când steluţa-mi pâlpâie şi moare! Îi trimit (pe păsări şi pe vânt)/ vorbe cât…

Domnul s-o aibă în pază! (epitalam)

Scris de Vineri, 02 Iunie 2017

Începe un clopot să bată/ a mire plecat după nuntă... în urma-i se vede mireasa-n/ (s)clipirea-i acea muribundă! Cum poate un mire să plece/ când curge atâta mirare din luna oprită pe dealuri,/ să afle cum, care pe care? Cum poate un mire să uite/ cuvântul cel dat să-ntrupeze un…
degete lungi smulg rădăcina tăcerii/ nasc şi renasc aripi ascunse în clape/ zboruri încep despovărate de taine/ marele nins unic atât de aproape! marmore lungi parcă încep să învie/ dintr-un adânc plin cu atâtea secrete/ şi mă cuprind braţele lor luminoase/ fără cusur fără preget şi regrete! parcă mă-nalţ dincolo…
Aceasta e o capcană frumoasă, dar şi urâtă: toată lumea poate să plângă, dar să şi râdă! Aceasta e o capcană lungă, dar şi scurtă: toată lumea încremeneşte, dar şi zburdă! Aceasta e o capcană dulce, dar şi amară! toată lumea se târăşte, dar şi zboară: Aceasta e o capcană…
Stă la marginea (s)clipirii/ şi mă trece pe Răboj... parc-aş fi un fel de Marfă/ la cheremul nu ştiu Cărui jur-călău cu halebardă,/ bucuros, Întreg la Minte, jinduind să treacă Timpul,/ să mă-nclin şi să mă nărui! Stă şi ziua, stă şi noaptea.../ e-un Exemplu de Model: monument al (Ne)Răbdării,/…
Cu ochii pe zare, taman lângă cer,/ se duc să aducă iertare şi pâine şi vorbe de duh/ şi apă şi rugă! Se duc şi se-ntorc tocmai seara, târziu,/ cu traistele pline, cu sufletul plin şi cu gândul mereu/ la tine, la mine, la el şi la ea şi la…
Pagina 1 din 44