Aşa mărturiseşte artistul gălăţean Paul Buţa, care, pentru a cincea oara, a fost invitat cu alaiul lui de măşti tradiţionale, în Republica Leului, aflata în carnaval. "Vinovat" este prof. univ. dr. Cristian Luca, directorul adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, fără de care participarea maestrului Paul Buţa n-ar fi fost posibilă.
În marea de măşti şi costume de carnaval de la Veneţia - de la cele mai strălucitoare, frumoase, graţioase, rafinate şi preţioase şi până la chinezăriile ieftine si kitschoase - măştile lui Paul Buţa îţi sar în ochi. N-ai cum să le treci cu vederea pentru că sunt vii, adevărate şi-ţi fac sufletul să râdă cu poftă, nu doar ochii şi gura să zâmbească.
Iar Paul Buţa s-a străduit mai mult ca oricând să aducă un nou suflu la carnaval: "Am căutat să diversific personajele - moşi, babe, urâţi, frumoşi - în aşa fel încât să stârnesc curiozitatea. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia se află pe principala cale către Piaţa San Marco şi toţi cei care trec pe acolo odată se opresc în loc! Îi şochează pur şi simplu. E altceva decât toată frumuseţea pe care o văd în jur! Sunt superbe costumele acelea ale lor, lucrate cu atâta trudă, dar masca populară e cu totul altceva! E cireaşa de pe tort şi asta mă bucură cel mai mult! Un critic de teatru care mi-a vizitat expoziţia de trei ori mi-a spus: Masca veneţiană acoperă un personaj, pe când masca populară românească creează un personaj, de aceea e fascinat de expresivitatea măştilor mele", ne-a mărturisit Paul Buţa.
Jocul măştilor
Convins că valoarea măştii se vede atunci când e jucată, nu când şade ţintuită-n cui pe perete, Paul Buţa nu pierde timpul şi-şi scoate creaţiile la joc. "Noi avem o pauză la expoziţie, între unu jumătate şi trei jumătate, pe care eu n-o înţeleg, da’ aşa sunt occidentalii aceştia. Eu în perioada aia nu pot să fac prânzul, că nu-s învăţat, şi atunci îmi pun o mască pe faţă şi mă duc în Piaţa San Marco! Că ăsta-i carnavalul!", spune artistul.
Paul Buţa a adunat o salbă de amintiri frumoase din cele cinci experienţe veneţiene, dar cea mai draga sufletului este imaginea pe care a văzut-o acum câţiva ani, de pe Podul Rialto: o nuntă la un restaurant veneţian, unde, mai mult decât mirele şi mireasa, atrăgeau atenţia cele şase măşti făurite şi cumpărate de la dânsul: "M-am bucurat! Asta înseamnă că nu trăiesc degeaba pe Pământ, că măştile mele sunt căutate şi apreciate".
Cine este Paul Buţa
Paul Buţa este unul dintre cei mai cunoscuţi artişti creatori de măşti tradiţionale din România. Actor la Teatrul Muzical "Nae Leonard" din Galaţi, etnolog şi documentarist la Centrul Cultural "Dunărea de Jos" din Galaţi, a realizat circa 1.500 de măşti tradiţionale româneşti, în ultimii 20 de ani, în atelierul său din Şiviţa, măşti pe care le-a expus în ţară şi în străinătate (Australia, Austria, Belgia, Italia, Franţa, Marea Britanie, Suedia, SUA). Măştile de capre, urşi şi arapi, jucate de Crăciun şi de Anul Nou, alături de cele care reprezintă personaje fantastice (căpcăuni, vrăjitoare, zâne, etc.), cele create pentru dansuri, ceremonii şi vechi obiceiuri, dar şi cele funerare, aveau, în vechime, o evidentă putere simbolică, fiind menite să alunge răul.
Cum se făuresc măştile
Paul Buţa îşi făureşte maştile din materiale textile şi din alte materii prime naturale (blană, câlţi, lână, pănuşi de porumb, nuci). Ele înfăţişează personaje groteşti sau comice, care provin din lumea satului, rod al superstiţiilor sau al manifestărilor ludice din sânul comunităţii, menite să înfiereze, prin apelul la jocuri şi farse, lenea, necinstea, avariţia, lipsa altruismului etc. Măştile îşi au originea în unele ritualuri păgâne asimilate de creştinismul popular, deci constituie simboluri ancestrale, de o foarte bună calitate estetica, ce provoacă interesul şi curiozitatea publicului.
Cui rămâne meşteşugul?
"Nefericirea face că meşterii noştri din România - majoritatea însemnând vreo trei-patru, care au mai rămas - sunt bătrâni şi nu pot să se mai deplaseze. Iar cei tineri nu s-au apucat de aşa ceva, pentru că trebuie să se apuce de un meşteşug din care să mai iasă şi un ban. Or măştile populare nu-s un job din care să trăieşti! E greu să găseşti un tânăr care să vină cu o expoziţie de 48 de măşti!", a explicat Paul Buţa de ce a fost invitat pentru a cincea oară la Carnavalul de la Veneţia.
