Nu mai puţin de 4.483.907 buletine de vot, 7.739 de ştampile cu menţiunea "VOTAT" şi 3.997.044 de timbre autocolante cu menţiunea "VOTAT" au fost expediate de către Ministerul Afacerilor Externe celor 835 de secţii de votare organizate în străinătate pentru alegerile prezidenţiale. În premieră, românii din străinătate care nu au votat deja prin corespondenţă îşi vor putea exercita opţiunea electorală prezidenţială în trei zile, 8, 9 şi 10 noiembrie, la oricare secţie de votare din străinătate.
"Weekend de votat" se numeşte secţiunea specială de pe portalul Ministerului Afacerilor Externe dedicată alegerilor prezidenţiale din România. În premieră, la alegerile pentru preşedintele României din noiembrie 2019, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile pentru fiecare tur de scrutin: vineri între ora locală 12,00 şi ora locală 21,00, iar sâmbătă şi duminică între ora locală 7,00 şi ora locală 21,00.
Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot, pot să îşi exercite dreptul de vot până la ora locală 23,59!
835 de secţii de votare
Lista şi harta interactivă ale celor 835 de secţii de votare pe care Guvernul le-a organizat în străinătate pentru alegerile prezidenţiale pot fi consultate pe site-ul MAE - http://www.mae.ro/node/49479. Pentru a avea un termen de comparaţie, dar şi o explicaţie pentru umilinţa îndurată de români la cozile interminabile de la secţiile de votare din străinătate, aflaţi că la alegerile prezidenţiale din anul 2014 au fost organizate în străinătate 294 de secţii de votare, la alegerile parlamentare din anul 2016 - 417 secţii de votare, iar la alegerile pentru Parlamentul European din luna mai au fost organizate 441 de secţii de votare.
Printre ţările în care acum vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (143, faţă de 50 la europarlamentare), Italia (142, faţă de 76), Germania (80, faţă de 25), Marea Britanie (72, faţă de 29), Franţa (50, faţă de 17), SUA (38, faţă de 31), Olanda (25, faţă de 4), Belgia (23, faţă de 8), Irlanda (16, faţă de 5), Danemarca (12, faţă de 7), Austria (17, faţă de 9) Grecia (11, faţă de 4), Portugalia (9, faţă de 5), Elveţia (8, faţă de 4 organizate la alegerile europarlamentare).
Cine poate vota în străinătate şi pe baza căror acte
Potrivit legii, pot vota cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin - domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Important este să aibă 18 ani împliniţi şi să nu-şi fi pierdut drepturile electorale. Pentru a vota au nevoie de un act de identitate valabil, emis de statul român: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).
Cum se desfăşoară votarea
Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV), conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente. Sistemul semnalează dacă persoana nu are drept de vot, dacă a votat deja la altă secţie sau prin corespondenţă.
Dacă nu există vreun impediment, cetăţenii primesc buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", pe care, intrând în cabina închisă, o aplică în interiorul patrulaterului care cuprinde numele candidatului preferat. După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă, restituie ştampila şi, recuperându-şi actul de identitate, poate părăsi secţia de votare.
Votul prin corespondenţă, ultima zi
Potrivit datelor oficiale, peste 41.000 de români şi-au exprimat dorinţa de a vota prin corespondenţă solicitând transmiterea prin poştă a documentelor de vot. Ei pot depune plicul cu votul şi certificatul de alegător la orice operator de curierat sau îl pot transmite la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din ţara-gazdă, pe cheltuiala proprie. Plicurile trebuie expediate până cel mai târziu la data de 7 noiembrie 2019.
Cum este ales preşedintele României
Potrivit Constituţiei, preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prezentei legi.
Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin, în data de 24 noiembrie 2019, la care participă numai primii doi candidaţi, stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. Mandatul preşedintelui este de cinci ani.
