Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
1 comentariu

Nu mai puţin de 161.262 de români din diaspora au votat, în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, iar 379.116 şi-au exercitat dreptul de a decide cine va fi şeful statului în cel de-al doilea tur de scrutin. Desigur, aceştia sunt doar românii care au parcurs uneori distanţe de zeci sau sute de kilometri, care au răbdat, ore în şir, la cozi interminabile şi, evident, care au mai apucat să voteze şi nu li s-au închis în nas uşile secţiilor de votare.

În faţa unui asemenea interes faţă de alegerea preşedintelui României, ţară în care mulţi dintre concetăţenii din diaspora reuşesc să ajungă cel mult o dată pe an, mobilizarea pentru votul din această toamnă, la alegerile parlamentare, pare o glumă. Potrivit informaţiilor oficiale făcute publice de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), până la data de 22 august 2016, au fost validate 6.682 de cereri de înscriere în Registrul electoral, depuse de alegatorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Diferenţa uriaşă între votanţii de la prezidenţiale şi potenţialii alegători de la parlamentare n-ar trebui însă să ne surprindă. La alegerile parlamentare de acum patru ani, pentru alegerea celor patru deputaţi şi doi senatori care reprezintă diaspora, au votat 60.878 de români din străinătate!

Cheia interesului scăzut - ca să nu spunem a dezinteresului - faţă de alegerile parlamentare ar putea fi numărul extrem de redus de persoane, şase din totalul de 466 de aleşi, care ar trebui să reprezinte în legislativ comunitatea românească de peste graniţe.

Acuzaţii ale FADERE


„În ochii Guvernului, votul a 20 de români din diaspora nu valorează nici cât votul unui român din ţară”, este acuzaţia lansată de Federaţia Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE), prin vocea preşedintelui Daniel Ţecu. Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei, FADERE a atenţionat în nenumărate rânduri Guvernul României cu privire la discriminarea românilor din diaspora, prin alocarea absolut arbitrară a doar două locuri de senator şi patru de deputat: "Este o nedreptate strigătoare la cer că peste 5.000.000 de români care trăiesc în afara ţării să fie reprezentaţi abia de doi senatori şi patru deputaţi, în timp ce în ţară norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de persoane. Ne-am fi aşteptat ca în propunerea de modificare a Legii Electorale, înaintată spre dezbatere publică, Guvernul să încerce să îndrepte această situaţie", acuză Daniel Ţecu.

Votul, restricţionat?


Cel puţin aşa consideră FADERE, analizând prevederile legale potrivit cărora “Vor putea vota şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovadă că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente ale secţiilor de votare din străinătate”.

„Se înţelege că vor putea vota doar cei care vor demonstra că au domiciliul sau rezidenţa în străinătate. Totuşi, îi întrebăm pe cei care au venit cu această propunere: Ce se întâmplă cu cei peste 30 la sută români din Europa care muncesc temporar şi care nu au nici rezidenţă şi nici domiciliu în străinătate? Ce se întâmplă cu cei care locuiesc în ţări ce nu emit documente de rezidenţă? Ce se întâmplă cu cei care muncesc în mai multe ţări europene în care nu este obligatoriu un document în vigoare, pentru angajare fiind necesar doar de codul (NIE) care este scris pe acest document”, vin în cascadă dilemele FADERE.

Ce soluţii ar exista


Daniel Ţecu le-a cerut autorităţilor organizarea de secţii de vot în toate oraşele din lume unde sunt comunităţi mari de români. Asta presupune „începerea, de urgenţă, de către Ministerul Afacerilor Externe, a negocierilor cu administraţiile din ţările unde sunt comunităţi mari de români şi unde nu se pot instala secţii de vot decât la misiunile consulare, din cauza legislaţiei lor. S-a constatat, în decursul anilor, că aceste ţări sunt dispuse să facă excepţii. De exemplu, în Canada, chiar dacă legislaţia nu permite instalarea de secţii de vot în afară de secţiile consulare, au făcut excepţie la alegerile de acum câţiva ani pentru Republica Moldova. Şi Germania, care are o lege asemănătoare, a făcut excepţii pentru Turcia, ori de câte ori a fost nevoie”, propune FADERE.

Ce propun autorităţile


Un proiect de ordonanţă de urgenţă, care s-a aflat în dezbatere publică până pe 23 august, prevede că în străinătate pot fi organizate secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Proiectul mai prevede că în listele electorale suplimentare din secţiile de votare din străinătate vor fi trecute şi persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi care nu figurează în listele electorale permanente.

De unde au venit cererile pentru vot în diaspora


Dintre românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care s-au înscris până pe 22 august în Registrul Electoral,  5.161 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 1.521 pentru votul în secţiile de votare. Cele mai multe cereri au venit din Spania - 2.407 pentru vot prin corespondenţă şi 529 pentru vot la secţia de votare. Din Italia au cerut vot prin corespondenţă 1.024 de români, iar alţi 145 au cerut secţii de votare. Din Germania s-au înregistrat 266 de cereri pentru vot prin corespondenţă şi 13 pentru secţii de votare, iar în Franţa - 237, respectiv, 37. În Marea Britanie raportul este de 226 de cereri pentru vot prin corespondenţă şi 31 pentru vot la secţie. Din Moldova de peste Prut au venit 29 de cereri pentru vot prin corespondenţă şi 537 pentru vot la secţie, iar din SUA s-au transmis 88 de opţiuni pentru vot prin corespondenţă şi 15 pentru vot la secţie.

Ofertă şi contraofertă electorală


La alegerile parlamentare de acum patru ani, artişti precum Victor Socaciu (PSD), Ionela Prodan (PSD) sau Mihaela Mihai (PRM), care cântă despre necazurile sau dorul de casă al românilor din diaspora şi au concerte dese în străinătate pentru ei, erau propuşi de partide pentru colegiile din străinătate. Acum, FADERE sugerează partidelor politice să aibă candidaţi români care locuiesc în afara graniţelor şi care cunosc problematica românilor din aceste spaţii. Rămâne de văzut dacă formaţiunile politice vor fi receptive!

CLICK AICI pentru a AFLA mai multe POVEȘTI din DIASPORA

Citit 1986 ori Ultima modificare Joi, 25 August 2016 19:52

1 comentariu

  • postat de PC Joi, 08 Septembrie 2016 22:52 89.136.6.*** Link la comentariu
    1
    2

    In 2014 au iesit peste 300000 de romani la vot in afara tarii si s-a schimbat ceva ! Au ales un Presedinte surdo-mut "si cu asta ce-am facut" ,(citat dim Tanase) !

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.