Cel care a avut ideea să vândă sicrie la kilogram merită toată aprecierea ne/muritorilor noştri. Punerea în aplicare a acestei deosebite descoperiri antume creşte foarte mult şansa de viaţă, fiecare muritor riscând să devină longeviv, să concureze cu bageacul docului în materie de vârstă. Modul de operare este extrem de simplu. Cine are nevoie de acest costum sobru pentru viaţa de apoi trebuie să respecte câteva obligaţii simple, relativ uşor de dus la îndeplinire. Cântăreşte mortul de viu, legalizează în trei exemplare actul de constatare a greutăţii viitorului defunct şi se deplasează cu aceste documente la centrul de desfacere a lăzilor pentru trupuri fără suflet. Patronul funebru studiază actul, cântăreşte sicriul, adună greutatea acestuia cu greutatea mortului şi împarte rezultatul la doi. Dacă posibilul decedat este slab sau prea slab, coşciugul se pune la umflat. Pe strada Frunzei locuieşte şi trăieşte şi gândeşte inginerul Milică, recent licenţiat şi rapid titularizat în umflarea lemnului de sicriu. Acesta, în colaborare cu alt celebru gânditor de pe aceeaşi stradă, domnul Culiţă, aproape doctor în mecanica solidelor, amic persuasiv al inginerului, este unul dintre cei care au clocit geniala idee de mai sus şi de mai jos. Zile şi nopţi în şir, mai ales nopţi, lumina din bojdeuca lui Culiţă a ars continuu şi constructiv, timp în care aceşti doi prezumtivi nobeliaţi huruiau gândind şi căutând o salvare pentru viitorul morţilor noştri. Umflarea durează foarte mult pentru că apa trebuie trecută prin busuioc şi fum de tămâie, trebuie deviată din cursul ei firesc. Şi, în acest fel, viitorul mort poate trăi liniştit, ani şi ani, se poate îngrăşa corespunzător, aşteptând fără grijă frumuseţea clipei fatale. Dacă posibilul decedat este gras sau prea gras, sicriul se pune la uscat. Procesul durează foarte mult pentru că uscarea se face la foc mic, din ce în ce mai mic, aşa cum este şi focul care asigură căldura în casele viilor amatori de moarte. Şi, în acest fel, mortul viitor poate trăi liniştit, poate pune în aplicare cutare sau cutare cură de slăbire. Cine vrea, îşi poate cumpăra sicriu preventiv, demontabil, îl poate păstra în sufragerie, îl poate folosi drept masă de mâncare şi spaţiu de hodinit. Cine cumpără, să zicem, trei sute de kile de coşciug, primeşte două sute de kile gratuit. Dacă nu se îngraşă ori nu slăbeşte în armonie cu greutatea sicriului, şi, prin urmare, trăieşte mult, coşciugul poate fi folosit combustibil în marile grătare ale ne/muritorului român!...Sigur că da!
Servicii funerare decente şi sicrie la kilogram (II) Scris de Ion Zimbru
Mai multe din această categorie:
