Teroare şi balamuc lângă Spitalul Judeţean (III)

Scris de Ion Zimbru

Marți, 24 Septembrie 2013 00:00

Duminică, 15 Septembrie, descreieraţii şi măscăricii dislocaţi cu scule şi şmecherii devastatoare pe trista esplanadă a oraşului, n-au nici un gând să respecte ora de începere a destrăbălării. Imediat după centrul amiezii, cu o nesimţire demnă de Cartea Recordurilor, aceşti ipochimeni plămădiţi în eprubete pornesc aiuritoarele digitale şi-şi reglează apucăturile. Mii şi mii de decibeli se revarsă din boxele sălbaticilor către paturile de suferinţă ale bolnavilor din Spital, către paturile de odihnă ale locuitorilor din zonă. La ora 14,45, cu mare nădejde, sun la Secţia 3 Poliţie. Îmi răspunde un agent principal şi îl rog foarte frumos să ia măsuri, să intervină, să oprească tot acest apocalips. Desigur, motivaţia omului pus să asigure liniştea publică este aceeaşi: "N-am ce face, este aprobare, nu pot interveni". Când mai şi îndrăznesc să-l întreb de ce este angajat acolo, "omul legii" îmi tună că-i pus degeaba şi, dacă vreau linişte, să mă adresez "ofiţerului" dislocat în Primărie. Asta mai zic şi eu promptitudine! Astfel de spirit profesional şi profesionist, mai rar de întâlnit!...(Vorba cantautorului Valeriu Sterian: "Doamne, vino, Doamne,/ să vezi ce-a mai rămas din oameni!"...să vezi cum decibelimea eliberată de ţicniţi bate tocmai până la Turist! să vezi cum nici tramvaiele nu se mai aud sub năpustirea sinistră a "vocilor" de tiribombe reglate pe "joase" şi pe "înalte", zvârlite în aerul "Noului Oraş" păscut de cutii craniene goale, de tigve în care pleava se simte ca acasă! să vezi cum oamenii ajunşi la sapă de lemn înjură indiferenţa căpăţânilor de la centru, o înjură ronţăindu-şi laşitatea şi prostia de a fi ales ceea ce acum le sfărâmă liniştea şi le înnegurează orizontul!)...Parol, şi în vremea furnalistului primar, şi în vremea fotbalistului primar, "mulţumită" acestor "vibraţii culturale" am ajuns cu grave afecţiuni cardiace la Serviciul de Urgenţă a Spitalului Judeţean. Desigur, nu-i pasă nimănui de sănătatea mea, de sănătatea generală, nimeni nu s-a repezit să rezolve apucăturile de bestii ale celor care instrumentează aceste "manifestări culturale". Să-şi ia şleahta şi să se ducă în Viena, de pildă, să vadă ce înseamnă linişte, ce înseamnă respect, ce înseamnă civilizaţie, ce înseamnă curăţenie, ce înseamnă grijă pentru cetăţeni! Asta să facă "i/lustruitul" primar! Ştiu că-l doare "la bască", aşa cum se exprimă mâncătorii de seminţe. Ştiu că el poate sta departe de zgomotul pe care-l semnează. Ştiu că se sprijină pe neputinţa şi pe laşitatea propriilor lui alegători. Dar ştiu şi că-i blestemat în fiecare zi!