Sigur că da...acum, alunecade
cu tot cu steauă, mâna-i se des/tinde,
iar pasărea Poesis cântă-i lira
şi-l înveleşte-ncet, fără cuvinte!
Sigur că da...acum, s-adună toate
sub semnul greu şi straşnic al tăcerii,
şi-l vor, şi-l roagă negreşit, şi-l udă
cu lacrimi goale, false şi puzderii!
Sigur că da...a fost cum nu se poate
mai mult, mai sus, mai jos, mai acătării,
cum nici măcar apropierea morţii
nu şterge perspectiva depărtării!
Şi-a fost un fel de-alt început al lumii,
departe de păgâne şi de sfinte?...
sigur că da...Poesis cântă-i lira
şi-l înveleşte-ncet, fără cuvinte!
Oprirea continuă (manual de integrare în tăcere) Scris de Ion Zimbru

Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
MĂRTURISANIE MOTANUL GALBEN (mi-au! şi miau!) CINEL! CINEL! FIINDCĂ (...ar putea fi ultima) SIGUR CĂ DA! EA ESTE!
Mai multe din această categorie: