Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Lucrare de control la altă Dată (pe marginea satului)
Scris de Ion Zimbru Marți, 13 Iunie 2017
şi am să-mi urmez moartea cum mi-am urmat şi viaţa ca pe o lucrare de control am s-o urmez şi am s-o respect ca pe o vie care mă respectă şi are un înţeles şi n-am să-i reproşez că a venit devreme sau târziu cum nici vieţii nu i-am reproşat…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Atâtea şi atâtea (purificare)
Scris de Ion Zimbru Luni, 12 Iunie 2017
nu am mai plâns de multă vreme de când m-a dat mama afară din pântec şi auzeam cum moartea îşi drege glasul să mă cheme într-o lume plină cu verdeaţă şi cântec până acum am trăit cu ochii uscaţi însă astăzi toate lacrămile trecutului au dat năvală când am ajuns…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Imponderabilitate (recurs la ne/norocire)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 10 Iunie 2017
Maria – rază perpendiculară/ pe diametrul sufletului meu – / (mi)-a desenat pe geam Lumină chioară,/ să nu văd calea către Dumnezeu! Am vrut să-i dau puţină înclinare/ spre ochiul unui sfinx (ne)judecat,/ într-un pustiu rotund, fără de care/ nici un Poet nu poate fi curat! Am vrut s-o şterg,…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Exclusivitate (!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 09 Iunie 2017
Când am ajuns, Ea nu era Acolo!.../ nimeni n-a vrut să-mi spună unde este!.../ şi am strigat-o, dar am auzit/ un râs şi-un plâns din Adâncimi Celeste! Nu-i râsul Ei! nu-i plânsul Ei! – mi-am zis – / Ea n-are cum să ştie şi să poată/ ce-nseamnă bun şi rău,…
la masa asta-s numai gloanţe oarbe/ feriţi-vă de gloanţe rătăcite aici se toarnă pace şi iubire/ aici se porunceşte pasămite! la masa asta-s numai ochi de înger/ uitaţi-vă şi n-o să vi se pară că nu sunteţi şi voi printre curaţii/ naivi cu steauă perpendiculară! la masa asta-s doar împătimiţii/…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Târziu mai Devreme (o menire)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 07 Iunie 2017
într-un târziu iau ce-a rămas mai devreme,/ foarte puţin, sfânt...şi mă rog să-mi ajungă/ până-n hotar, unde trecutul mă teme/ cu-n viitor trist cât e moartea de lungă! n-am încotro...n-am decât drumul pe care/ cred că tu-l ştii de la facerea lumii, marie!.../ merg, e târziu...parcă am plumb la picioare,/…
Epitalam (către Jana Catifelata, în zi de matrimoniu, casă de cultură!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 06 Iunie 2017
Ce să-ţi spun, Catifelato?/ ce să-ţi fac? şi ce pedeapsă pot să cer de la cel Veşnic/ şi să ţi-o aplic degrabă, pe spinare...şi pe burtă.../ şi pe tălpi...şi pe sinapsă...? mai ales că mi-ai pus coarne/ şi-ai uitat că eşti o roabă? Mai ţii minte cum, odată,/ ne ţineam…
Stau cu tânărul tata Gheorghe pe prispa dinspre Răsărit şi ne uităm pe dealurile cu grâu şi cu porumb şi cu pădure şi cu vie şi cu schit şi cu tot ce-nsemnează în Viaţa aceasta frumos şi scump... şi zic: i-auzi, tată, plânge mama Ruxandra acolo şi acolo şi acolo...o…
Stau încolo şi mă uit încet/ la Maria foarte domnişoară, cum îşi zvârle ochii spre Poet/ şi întinde rufele pe sfoară! Îi trimit (pe visuri şi pe drum)/ ce înseamnă Zece la Purtare a Nu(mă)Uitării pân-acum,/ când steluţa-mi pâlpâie şi moare! Îi trimit (pe păsări şi pe vânt)/ vorbe cât…
Începe un clopot să bată/ a mire plecat după nuntă... în urma-i se vede mireasa-n/ (s)clipirea-i acea muribundă! Cum poate un mire să plece/ când curge atâta mirare din luna oprită pe dealuri,/ să afle cum, care pe care? Cum poate un mire să uite/ cuvântul cel dat să-ntrupeze un…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Marele Nins (poem pentru pian şi vioară, în schepsis major)
Scris de Ion Zimbru Joi, 01 Iunie 2017
degete lungi smulg rădăcina tăcerii/ nasc şi renasc aripi ascunse în clape/ zboruri încep despovărate de taine/ marele nins unic atât de aproape! marmore lungi parcă încep să învie/ dintr-un adânc plin cu atâtea secrete/ şi mă cuprind braţele lor luminoase/ fără cusur fără preget şi regrete! parcă mă-nalţ dincolo…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Eliberare (ultima certitudine)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 31 Mai 2017
Aceasta e o capcană frumoasă, dar şi urâtă: toată lumea poate să plângă, dar să şi râdă! Aceasta e o capcană lungă, dar şi scurtă: toată lumea încremeneşte, dar şi zburdă! Aceasta e o capcană dulce, dar şi amară! toată lumea se târăşte, dar şi zboară: Aceasta e o capcană…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Expectativă (exemplu de model, către domnul Ghiţă Nazare, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Marți, 30 Mai 2017
Stă la marginea (s)clipirii/ şi mă trece pe Răboj... parc-aş fi un fel de Marfă/ la cheremul nu ştiu Cărui jur-călău cu halebardă,/ bucuros, Întreg la Minte, jinduind să treacă Timpul,/ să mă-nclin şi să mă nărui! Stă şi ziua, stă şi noaptea.../ e-un Exemplu de Model: monument al (Ne)Răbdării,/…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" În fiecare zi (cu tot respectul, către Zoia Gianpetro, cititor de poezie, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Luni, 29 Mai 2017
Cu ochii pe zare, taman lângă cer,/ se duc să aducă iertare şi pâine şi vorbe de duh/ şi apă şi rugă! Se duc şi se-ntorc tocmai seara, târziu,/ cu traistele pline, cu sufletul plin şi cu gândul mereu/ la tine, la mine, la el şi la ea şi la…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Manuscrise (vorbele mamei)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 27 Mai 2017
din adâncul unei lacrimi,/ toate vorbele matale au ajuns mereu la mine,/ simple, rare şi curate, duhuri tămăduitoare.../ parcă nişte catedrale (dinspre viitor, cu aripi,/ să mă-nveţe, să-mi arate cum se cade, cum se urcă)/ într-adins fost-au trimise, nu cumva vro lighioană,/ vro perfidă rătăcire să pândească şi să-mi smulgă/…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Un psalm lebădând (pentru doamna Sia Tânjală, La mulţi ani!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 26 Mai 2017
Ierburi amare, ierburi dulci/ de aşteptare cresc pe gând: mă uit în zare şi încerc/ s-o văd cum vine lebădând! Fluturi lunatici, fluturi lungi/ până la ziuă zboară când stau lângă somn şi tot aştept/ s-o văd cum vine lebădând! Greieri frenetici, greieri trişti/ cântă viori cu lemnul blând: mă…
NEC PLUS ULTRA Din colecţia "Cele mai durabile texte rămase tablou"şi dacă rogi, şi dacă nu rogi, republica-i plină cu demagogi! şi dacă furi, şi dacă nu furi,/ republica-i plină cu acrituri! şi dacă vrei, şi dacă nu vrei,/ republica-i plină cu farisei! şi dacă ştii, şi dacă nu ştii,/…
NEC PLUS ULTRA Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"te mai aştept şi te mai strig şi te mai ştiu într-un aproape-ncă departe de pustiu, încă te văd cum vii sub măr,/ să (re)muşcăm într-adevăr şi să murim... cât încă nu e prea târziu! cred că aşa-i cel mai…
A fost odată ca niciodată o iubire fără de care nu se poate, până când moartea m-a provocat pe faţă, iar viaţa m-a ucis pe la spate! Această iubire a-nceput odată cu primăvara, într-o pădure umplută cu salcâmi şi ghiocei, plină cu tine şi cu mine şi cu păsări şi…
Ne suim pe calul popii/ şi plecăm hăt-hăt departe, tocmai unde...tocmai unde/ nici o viaţă n-are moarte, nici o moarte n-are viaţă.../ şi le dăm amândurora din vremelnicia noastră,/ poate vede Aurora şi ne toarnă-n ochi şi-n suflet/ doar lumină ne-ncepută, gata de pornire-n zarea/ dulce, acră, blândă, crudă! Calul…
Un pustiu de bine (către Costică Munteanu, Elena Oricare, etc...La mulţi ani!
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Mai 2017
De-atâta timp plătesc tribut/ eternităţii aparente, dar n-am nici un folos...şi cred/ că nici măria-sa nu are, şi văd că-mi pune (fără rost)/ piedici şi zbenghiuri şi accente, să mă ferească de priviri/ viclene, acre sau amare, să nu cumva vrun papugiu,/ vrun pui de lele sau vrun mache trimis…
Chiar astăzi, dimineaţă, au înflorit salcâmii!... privindu-i cum rimează, ziceam: stăpâne, ale cui sunt aceste haruri ce ştiu a pogorî?...mi-i aşa de dor...şi-mi vine să merg numai la vale! Chiar astăzi, dimineaţă, cu sufletu-n vibrare, cu ochii pe fereastră, spre larguri abisale, cu inima crescută cât carul tău cel mare...…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Ultima galeră (în memoria prozatorului Marin Preda, plecat la „întâlnirea din pământuri”)
Scris de Ion Zimbru Joi, 18 Mai 2017
(Ne)nuntit cu poezia/ şi abia tangent la sferă, mi s-a înfrunzit securea/ când am vrut să tai catargul, şi m-am drăgostit (zadarnic)/ tot de-a lungul şi de-a largul, şi-am rămas Uliye ultim,/ sclav pe ultima galeră! Câte esturi dinspre vesturi,/ câte suduri dinspre norduri mi-au adus doar furtunare/ şi în…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Continuare (nimic în plus)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 Mai 2017
Maică bătrână...să mă ierţi/ că te-am lăsat (aproape toată viaţa matale-n lung şi-n lat)/ pe dealul Zimbrului, mirată şi singură, şi cu mult drag/ şi dor trimis la fiecare plecat spre zări, că te-am lăsat/ cu Ţara-n suflet şi-n spinare, cu sapa-sceptru, dar şi cruce,/ şi cu biserica de mână!...…
