Mai multe zeci de antreprenori și reprezentanți ai mediului de afaceri au semnat un apel adresat președintelui Iohannis, Parlamentului, Guvernului și președinților partidelor parlamentare, prin care cer ”Acționați ACUM, acționați INTENS și ÎMPREUNĂ CU NOI pentru salvarea economiei României!”.
Semnatarii apelului consideră că, în contextul crizei actuale, este nevoie de o regândire a modului în care statul român trebuie să intervină, în sensul unei abordări extraordinare într-o situație extraordinară. Inițiativă pentru care, argumentat, sunt prezentate și două propuneri importante: intervenție în economie de până la 15 la sută din PIB și adaptarea aparatului de stat, ca semn de solidaritate cu mediul privat.
”La nivelul actual al PIB-ului nominal al României și impactului estimat, intervenția de stat în economie să fie substanțială, propunerea noastră fiind de până la 15 la sută din PIB – circa 30 miliarde de euro. Un calcul simplu ne arată că, dacă economia românească ar fi afectată cu 50 la sută pe lună, în următoarele 3 luni, apoi în continuare cu 20 la sută pe lună, pentru încă trei luni, impactul total în PIB-ul din acest an ar fi de peste 15 la sută, iar aceste cifre sunt valabile într-un scenariu care, în prezent, nu mai pare scenariul de bază, ci un scenariu optimist. Așa cum mai multe țări au anunțat măsuri economice care însumează peste 10 la sută din PIB-ul anual al acelor țări, și Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15 la sută din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile și persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice - peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 - investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare, nu doar prin măsuri de genul amânării plății taxelor sau a ratelor pentru persoane fizice și juridice, care pot ajuta temporar, dar sunt măsuri paleative și nu vor preveni colapsul multor companii, în același timp ele nereprezentând un suport material din partea statului român, ținând cont de magnitudinea șocului economic estimat. Un alt argument este că România este în continuare una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE la nivel guvernamental. Cu alte cuvinte, chiar dacă statul român ar aloca sume consistente economiei naționale în acest moment, vom fi în continuare cu o datorie mai redusă ca procent din PIB față de celelalte țări UE. Sau invers, în acest context, am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte țări, nemaifiind ținuți de deficitul bugetar de 3 la sută, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară din Uniunea Europeană și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60 la sută din PIB de care România este încă departe chiar și cu această intervenție propusă”, se afirmă în apel.
Fără ajutor, multe companii româneşti nu vor supravieţui
Semnatarii estimează că, în lipsa unei intervenții masive și rapide, multe companii românești insuficient capitalizate nu vor putea supraviețui acestei crize. ”Ne putem aștepta la câteva sute de mii de companii românești, în special cele mici și medii, care vor fi închise în mod voluntar sau vor intra în faliment, cu un impact uriaș la nivelul angajaților lor, societății, dar și la nivelul întregului ecosistem de business din România. Companii oricât de bine finanțate și chiar cu un management excelent vor muri foarte repede, vor fi victime ale acestei crize, dacă prin decizie guvernamentală, afacerea lor este pur și simplu interzisă, vezi decretele de limitare a transportului de persoane, închiderea afacerilor din turism și horeca, ordonanțele militare prin care s-au închis centrele comerciale, cabinetele stomatologice etc. fără să existe măsuri compensatorii substanțiale din partea statului român”.
În ce privește a doua propunere, cea a adaptării aparatului de stat, semnatarii afirmă că este nevoie de solidaritate în această perioadă între mediul public și mediul privat. ”Considerăm că solidaritatea între sistemul public și mediul privat în această situație este absolut necesară, nu doar pentru că sub presiunea cheltuielilor uriașe din zona bugetară întregul sistem economic din România se va prăbuși în această criză, ci și pentru faptul că, după terminarea acestei crize, mediul privat va fi defavorizat pentru că românii vor vedea încă o dată că a fost mult mai bine și mai sigur să fie angajați în sistemul public din România și nu în economia reală, în mediul privat de business”.
În finalul apelului citat, antreprenorii propun crearea uunui grup de criză economică, la care să se alăture toți cei care pot contribui cu soluții, care să dea un răspuns dacă și în ce măsură o "terapie de șoc", așa cum o vede mediul de afaceri, este posibilă și viabilă și în România, similar cu alte state.
