Piața muncii Galațiului a suferit lovituri serioase după instituirea stării de urgență, care a blocat, total sau parțial, numeroase afaceri.
Peste 6.000 de salariați gălățeni au fost trecuți în șomaj tehnic, alți 400 au fost concediați. Iar acestea sunt datele numai pe ultimele două săptămâni ale lunii martie, pentru că în aprilie urmează, fără îndoială, și alte disponibilizări sau treceri în șomaj, pentru care dosarele vor fi depuse la AJOFM începând cu primele zile din luna mai. Printre firmele mari care au anunțat că iau în calcul șomajul tehnic pentru salariați amintim, ca să dăm doar două exemple, Şantierul Naval Damen și Combinatul Siderurgic Liberty. Alte peste 1.200 de persoane - liber profesioniști, întreprinzători cu PFA, întreprinderi individuale sau familiale, oameni cu profesii liberale, salariați ai unităților cooperatiste, chiar și cinci asociații sportive - au depus dosare la AJPIS pentru a primi indemnizațiile plătite de stat pe perioada stării de urgență.
Poate că aproape 8.000 de persoane enumerate mai sus, cărora le putem adăuga și cei peste 10.200 de șomeri din evidențele AJOFM, nu par foarte multe pentru un județ de talia Galațiului. Dar dacă ținem cont că numărul salariaților înscriși în Revisal este de circa 130.000, cu tot cu bugetari, aceste cifre capătă altă greutate.
Președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), Victor Picu, a spus la Digi24 că, la nivel național, în aprilie sunt așteptate cereri de șomaj tehnic pentru peste un milion de angajați. Câteva mii bune dintre aceștia vor fi, probabil, gălățeni. Se fac și angajări în această perioadă, dar foarte puține. Vineri, 24 aprilie, numărul locurilor vacante anunțate la AJOFM era de doar 78.
În cazul șomajului tehnic, contractele de muncă sunt doar suspendate, nu întrerupte, iar persoanele în cauză nu intră în categoria șomerilor "clasici" de la AJOFM. Teoretic, după ce se ridică starea de urgență și afacerile vor reporni, aceste persoane vor reveni la locurile anterioare de muncă. Dar, practic, nimeni nu le poate garanta că şi cât vor rămâne acolo, pentru că o afacere nu este o mașină pe care o repornești la cheie. Multor firme le va trebui timp să se redreseze după șocul dat de pandemie, iar altele poate că nu-și vor mai reveni deloc.
De unde vor veni banii la bugetul local
Președintele Patronatului IMM-urilor (PIMM) Galați, Marian Flimon, care este și vicepreședinte la nivel național al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, afirmă că nimeni din administrația locală nu a venit cu vreun plan pentru sprijinirea mediului de afaceri gălățean. "Ce se întâmplă cu spațiile închiriate din Galați? Un exemplu pozitiv este Cooperativa "Avântul", care a redus chiriile și obligațiile la jumătate. Dar noi, ceilalți, ce facem cu taxele și impozitele pe spații, pe terenuri, care ar trebui și ele reduse la 50 la sută? De unde vor plăti întreprinzătorii, de unde vor alimenta bugetul, că mulți s-au închis? Oamenii ne sună, ne întreabă dacă administrația locală nu ne ajută. Cine a vorbit în ultimele două luni, din autoritățile locale, despre nenorocirea din economie? A prezentat cineva vreun plan, vreo strategie care să ajute mediul de afaceri gălățean? Dacă inima nu mai pompează, tot sistemul moare. Noi, ca patronat, am avut discuții pe plan local, dar ne-au spus că nu depinde de ei. Eu nu cred că e așa, pentru că la taxe locale, la jupuit prin amenzi suntem buni, dar nimeni nu s-a oferit să ne ajute. PIMM este singura entitate din Galați care a ținut legătura cu mediul de afaceri, care i-a informat pe întreprinzători despre toate măsurile și hotărârile luate în legătură cu activitatea și cu viața lor. În rest, nimeni nu a făcut așa ceva, nimeni nu a ridicat vreun pai.
Toată lumea a fost calată pe partea medicală, care e foarte importantă. Dar și la partea economică implicațiile sunt extrem de mari. Micii producători agricoli sunt înnebuniți că nu mai unde să-și desfacă produsele. Se pare că "marii evazioniști" sunt în piețe; s-au făcut controale la flori, la zarzavaturi, la hrean și la leuștean, de râsul curcilor! În afară de firmele de construcții pe care le vedem în stradă și care au contracte cu Primăria, restul au tras pe dreapta sau funcționează pe avarii. În horeca, în industria hotelieră, în restaurante și patiserii - e prăpăd! Cu catering și cu livrarea la domiciliu își mai pansează niște răni, dar nu supraviețuiesc. Băncile au regulile lor, nu spun că nu respectă legea, dar te îngroapă în birocrație, fac în așa fel încât să înnebunești. Trebuie să dăm drumul la industrie cât mai repede. Fiecare zi în care stăm și în care ne învățăm cu statul acasă e o nenorocire care ne va costa extrem de mult", a declarat Marian Filimon, președintele PIMM Galați.
