Camerele de Comerț sunt singurele organisme abilitate să elibereze avize de forță majoră pentru firmele solicitante. Dacă tu, ca firmă, ai o astfel de clauză bine definită în contract, partenerul de afaceri nu-ți poate impune plata daunelor, penalizărilor și a niciunui fel de alte taxe suplimentare, pe perioada invocată pentru eliberarea avizului. ”Dacă nu ai prevăzută o clauză de acest gen, te plouă chiar cu toate umbrelele pe care le ai”, spune președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Galați, Ion Mocanu.
Situația economică a Galațiului, văzută de la nivelul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA), nu este deloc grozavă și ea s-ar putea înrăutăți în următoarele luni. Conform președintelui CCIA Galați, Ion Mocanu, ”există foarte mari probleme pentru societățile mici și foarte mici, cu 3 până la 10 angajați, mai ales pentru cele care au luat credite. Deși plata ratelor s-a amânat până la 1 ianuarie, probabil că va urma o perioadă de trei-patru luni în care se va dubla numărul societăților închise. În România, astăzi, din câte cunosc eu, la nivelul Camerei, aproximativ 12-14 la sută dintre societăți sunt în faliment sau într-o perioadă pre-faliment. Nu există real interes din partea guvernanților pentru a sprijini eficient mediul de afaceri românesc. Uitați-vă, de exemplu, în domeniul medical, nicio firmă românească care produce măști sau ventilatoare nu poate să vândă nimic în țară. Totul este import, probabil cu comisioanele aferente. Deci situația se va agrava, în niciun caz nu se va îmbunătăți. În ceea ce privește județul nostru, cred că 30 la sută dintre societățile din Galați sunt afectate de pandemie”.
Cu toate acestea, puține firme din Galați, doar vreo 30, au depus dosare pentru a solicita eliberarea unui aviz de existență a cazului de forță majoră. Pentru că pandemia, la fel ca și războaiele sau inundațiile, reprezintă o situație de forță majoră. ”Sunt doar câteva firme în Galați care au reușit să învețe un lucru care nu se prea știa în România până prin 2002-2003, necesitatea includerii în orice contract a clauzei de forță majoră. Dacă nu ai prevăzută o clauză de acest gen, te plouă chiar cu toate umbrelele pe care le ai”, spune Ion Mocanu.
Această clauză de forță majoră a intervenit cu sute de ani în urmă, în navigație, și este foarte bine definită în contractele de construcții nave. În Europa, a fost implementată pentru prima dată de Norvegia. Practic, forța majoră se referă la orice situație care are loc în afara controlului tău, generată de fenomene naturale, intemperii, războaie etc.
Definiția forței majore este următoarea: ”Un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil”. Problema este că, subliniază președintele CCIA Galați, clauza de forță majoră trebuie să fie foarte bine definită în contract. ”Mulți o definesc cum le dictează celălalt, și asta e o greșeală. Forța majoră este simplă: se întâmplă ceva în afara controlului tău. De exemplu, o inundație în șantierul naval; în cinci zile de când nu se mai poate lucra, șantierul este obligat să notifice armatorul. La fel, trebuie să îl notifice și în maximum cinci zile după încetarea stării de forță majoră. În România, singurele organisme abilitate să dea certificate de forță majoră sunt Camerele de Comerț”, spune Ion Mocanu.
Pandemia este un motiv de forță majoră
Clauza de forță majoră poate fi invocată pentru un singur contract afectat. Dacă sunt mai multe contracte afectate, trebuie solicitată separat, pentru fiecare. Un aviz de forță majoră nu se eliberează însă numai pe vorbe, ci pe baza unui dosar consistent. ”Trebuie să prezinți documente care certifică forța majoră, de exemplu că a început inundația pe 5 martie și a dispărut pe 1 iunie. Tu vii de la Căpitănia portului, cu cotele apelor, de la Ministerul Transporturilor cu notificări către căpităniile zonale, către companiile de navigație. Toate sunt documente care se atașează cererii. Noi, Camera, nu eliberăm numai pe spusele cuiva. Pandemia este un motiv de forță majoră. O firmă trebuie să vină cu documente care să dovedească, de exemplu, că 15 oameni i-au fost carantinați într-o anumită perioadă, cu documente de la spital, de la DSP. Sau că muncitorii străini care au fost în concediu trebuiau să revină din străinătate și, întrucât s-a declarat că România e închisă, n-au putut să vină în perioada asta. Eu trebuie să-i acord certificat de forță majoră pe toată perioada respectivă”.
Odată obținut, certificatul de forță majoră te poate exonera în mod real și corect de foarte multe obligații contractuale. ”Efectul este că, pe perioada invocată de tine, celălalt nu-ți poate permite penalizări, taxe, daune, pierderi etc., este obligat să amâne toate astea pe perioada pe care a fost declarată forța majoră. Forța majoră este un instrument care nu poate fi combătut decât extraordinar de greu, în ani de zile, cu foarte multe costuri, cu avocați. Însă, repet, ea trebuie să fie bine definită în contract. Am văzut contracte în care forța majoră nu este cunoscută sau este definită greșit. O firmă din Galați, de exemplu, a acceptat forța majoră ca fiind numai în caz de război”, încheie președintele Camerei de Comerț, Indistrie și Agricultură Galați, Ion Mocanu.
