Valoarea dobânzilor interbancare, în funcție de care se calculează indicii ROBOR, vor trece în scurt timp de pragul de 7%, după decizia surpriză a BNR de a majora dobânda sa de politică monetară de la 3,75 la 4,75%, valoare comparabilă cu cea din iulie 2013, de 5%.
Valoarea stabilită de BNR rămâne cea mai scăzută din regiune și încearcă să acomodeze intenția băncii centrale de a trage prețurile de consum în jos, spre ținta de inflație de 2,5%, plus/minus un punct procentual, în condițiile în care creșterea an/an din iunie va trece probabil de 15%, dar și de a nu permite instalarea recesiunii prin asigurarea creditării companiilor la costuri cât mai mici.
Joi dimineață, înainte de decizia BNR, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 6,60 la 6,63%, valoare care a mai fost atinsă la jumătatea lui noiembrie 2010.
Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,72 la 6,76%, nivel comparabil cu cel de la începutul lui noiembrie 2011.
Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a urcat de la 6,83 la 6,88%.
Într-un recent raport al Băncii Transilvania, se indicau drept factori de risc la adresa evoluției economiei României pe termen scurt, „climatul macro-financiar internațional, posibilitatea incidenței unui nou val de pandemie, tensiunile geo-politice regionale și mixul de politici economice pe plan intern (inclusiv ritmul reformelor structurale)”.
Moneda națională a rămas cea mai stabilă din regiune, cursul euro crescând ușor de la 4,9449 la 4,9454 lei, în timp ce media monedei maghiare a atins un nou minim de 409,98 forinți/euro, iar cea poloneză s-a depreciat la 4,7942 zloți/euro. Tranzacțiile din piața locală se realizau între 4,943 și 4,949 lei, în ușoară creștere față zilele precedente.
Euro și-a accentuat pierderile și a coborât până la 1,0187 dolari, fiind prima dată după decembrie 2022 când scade sub pragul de 1,02 dolari. Majorarea cererii de monedă americană, considerată drept o „valoare refugiu”, se datorează creșterii aversiunii față de risc, astfel că media ei a atins un nou record, de 4,8344 lei.
Decizia surpriză de la mijlocul lunii trecute a Băncii Naționale a Elveției de a majora rata de referință la -0,25%, a înmulțit plasamentele în moneda elvețiană, considerată, la rândul ei, drept un „refugiu”, și a împins miercuri cotațiile la 0,9898 – 0,995 dolari, astfel că media a fost stabilită la un nou maxim istoric de 4,9860 lei.
„Furtuna economică” prognozată de Banca Angliei a depreciat lira sterlină, iar cursul ei a coborât la 5,7743 lei.
Prețul gramului de aur a scăzut de la 278,6640 la 274,3444 lei, după ce metalul galben s-a depreciat brutal la 1.761 – 1.771 dolari/uncie.
Bitcoin se tranzacționa între 19.821 și 20.344 dolari, iar ether fluctua în culoarul 1.112 – 1.151 dolari.
