Statul s-a împrumutat miercuri cu aproape 531 milioane de lei, prin intermediul unei emisiuni de titluri de stat cu scadența în noiembrie 2026, pentru care a acceptat să plătească o dobână medie anuală de 6,14%, mai mult cu circa 0,7 punct procentual față de dobânda de facilitate cu care remunerează BNR banii depuși în depozite sale de băncile comerciale, care este din august 2024 de 5,50%. Cererile de cumpărare s-au ridicat la aproape 1,5 miliarde de lei, iar emisiunea a avut o valoare inițială de 500 milioane de lei.
Trezoreria a atras alte 500 milioane de lei prin redeschiderea unei emisiuni cu scadența în iulie 2033, la un randament mediu anual de 6,92%. Valoarea emisiunii a fost de 500 milioane de lei, iar cererile de cumpărare a fost de circa 1,3 miliarde de lei.
Scăderea dobânzilor la care s-a împrumutat statul se datorează nivelului ridicat al lichidității din piață, rezultată din creșterea masei monetare generată de majorarea salariilor, în timp ce creditarea de către bănci a economiei bate pasul pe loc.
Cantitatea mare de lei din piață a făcut ca indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, să coboare miercurea aceasta de la 6,25 la 6,23%, față de 6,29% la începutul săptămânii trecute. Cel la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,39 la 6,37%, comparativ cu 6,44%, în prima ședință a săptămânii trecute, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,59 la 6,58%, față de 6,64%.
Dobânzile scad, euro creşte
Dacă dobânzile scad, în schimb prețul euro a crescut la jumătatea acestei săptămâni de la 5,0890 la 5,0903 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,088 - 5,091 lei. O medie identică a fost atinsă în data de 13 octombrie.
În ultima perioadă se manifestă o tendință de depreciere a leului, generată în special de situația în care se află deficitul de cont curent.
Aceste date au făcut ca la sondajul realizat în rândul membrilor CFA România în cursul lunii octombrie să se anticipeze pentru următoarele 12 luni un traseu depreciativ pentru moneda națională. Astfel, pentru aprilie 2026 se prognozează o valoare medie a anticipaţiilor de 5,1410 lei/euro, față de anticipația anterioară pentru martie care a fost de 5,1216 lei. Pentru orizontul de 12 luni, se anticipează o valoare medie a cursului euro de 5,2045 lei, față de 5,1841 lei cât se anticipa în sondajul anterior pentru septembrie.
Înainte de minivacanța prilejuită de Ziua Recunoștinței (Thanksgiving), euro s-a apreciat la 1,1563 - 1,1596 dolari, investitorii preferând să-și protejeze investițiile. Evoluția a fost determinată și de scăderea numărului de cereri de șomaj săptămânale din SUA, care poate facilita scăderea în decembrie a dobânzilor de către Rezerva Federală, în timp ce indicele de încredere a consumatorilor americani a coborât la 88,7, în scădere cu 6,8 puncte faţă de luna anterioară, atingând cel mai scăzut nivel din aprilie.
În piața locală, cursul dolarului american a scăzut de la 4,4112 la 4,3975 lei, medie aproape egală cu cea de la jumătatea săptămânii trecute.
Cursul francului elvețian a crescut la 5,4532 lei, în scădere față de miercurea trecută, când media a fost de 5,4787 lei.
Lira sterlină a stagnat la 5,790 lei.
Aprecierea metalului galben la 4.129,10 - 4.174,30 dolari/uncie a împins prețul gramului de aur de la 586,2085 lei la 587,8991 lei, față de 573,6697 lei la sfârșitul săptămânii trecute.
Începând de vinerea trecută, când a fost testat pragul de 80.000 dolari, bitcoin s-a plasat în jurul valorii de 86.000 dolari.
La rândul său, ethereum, care a scăzut aproape de 2.600 dolari, s-a instalat în dreptul pragului de 2.900 dolari.
