La sfârșitul săptămânii, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat prognoza de toamnă 2024. Raportul indică o înrăutățire semnificativă a evoluției economiei românești.
CNSP estimează o încetinire a creșterii economice de la 2,8%, în prognoza de vară, la 1%, pe fondul unul declin accelerat al activităţii, în special în industrie şi agricultură.
În ciuda creșterilor populist-electorale de salarii și pensii din acest an, consumul nu a reușit să compenseze hibele economiei. Mai mult, el a adâncit deficitul de cont curent, prin creșterea importurilor, în timp ce exporturile au fost afectate de problemele cu care se confruntă economiile din zona euro, în special Germania.
Banca Naţională a Romniei nu lasă euro să depășească pragul de 5 lei, pentru a nu accentua tensiunile social-politice existente după alegerile de la sfârșitul acestui an. Săptămâna trecută, tranzacțiile din piața valutară s-au realizat în culoarul 4,973 - 4,977 lei. Joi, majorarea ofertei de valută a coborât cursul euro la 4,9749 lei, pentru ca a doua zi să urce la 4,9764 lei.
Cerere crescută de lei din partea companiilor
Vineri, creșterea cererii de lei din partea companiilor a ridicat valoarea indicelui ROBOR la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,97 la 5,98%. Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,02%.
În prima jumătate din 2025 este de așteptat ca indicii ROBOR să se mențină la valorile de la finalul acestui an, în condițiile în care se anticipează creșterea inflației. O analiză ING Bank prognozează o scădere în mai multe etape a dobânzii de politică monetară pe parcursul anului viitor, de 0,75 puncte procentuale, de la 6,50%, în prezent, la 5,75%.
Rezerva Federală a redus dobânzile a treia oară
Euro și-a întrerupt tendința descendentă față de dolar din ultimele zile, după ce s-au publicat datele referitoare la evoluția indicelui PCE, cel mai urmărit de Fed, care a crescut în noiembrie la 2,4%, față de 2,3% în luna precedentă. Rezerva Federală a decis la jumătatea săptămânii să reducă dobânzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 - 4,50%, a treia astfel de măsură consecutivă, iar oficialii au declarat că ritmul de scădere din 2025 va fi unul mai restrictiv.
Moneda unică a scăzut de la 1,0524 dolari, la începutul săptămânii, la 1,0343 - 1,0448 dolari, la sfârșitul ei, când a închis pe piața americană la 1,0431 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a crescut vineri la 4,7908 lei.
Marcări de profit pentru criptomonede
Efectele deciziei Băncii Naționale a Elveției de a tăia rata de referință de la 1 la 0,5% s-au estompat în ultimele zile, iar cursul francului a crescut vineri la 5,3538 lei, câștigul la nivel săptămânal fiind de circa 1,2%. În schimb, media lirei sterline a scăzut la sfârșitul săptămânii de la maximul istoric de 6,0430 lei la 5,9910 lei.
Prețul gramului de aur a coborât la sfârșitul săptămânii de la 402,9466 lei la 401,4137 lei. Deprecierea a venit pe fondul reducerii cererii de metal galben, care a împins uncia în jos, la 2.588,20 - 2.637,10 dolari.
Bitcoin a avut un raliu constant de creștere, după ce Donald Trump a câștigat un nou mandat la Casa Albă, și a atins marți un maxim istoric de 107.780 dolari. A urmat un val de agresiv de marcări de profit, stimulate de anunțul făcut de Fed că în 2025 va opera mai puţine reduceri ale dobânzilor, ceea ce a împins vineri criptomoneda sub pragul de 93.000 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 95.850 și 97.360 dolari, iar ethereum se mișca în culoarul 3.294 - 3.398 dolari.
