Odată depășit anul electoral 2024, care s-a încheiat fără un nou președinte ales, cadourile făcute de PSDNL trebuiesc achitate, motiv care România să continue să se împrumute tot mai des și mai mult.
Anul acesta, pentru acoperirea deficitului bugetar şi rostogolirea unor împrumuturi anterioare, necesarul de finanţare este de aproximativ 231 miliarde de lei (circa 46 miliarde de euro).
Joi, Trezoreria a atras din piață 1,11 miliarde de lei, pentru care va achita o dobândă medie anuală de 6,64%, prin intermediul unei emisiuni scadente în ianuarie 2026, care a avut o valoare programată de 800 milioane de lei. Tot joi, statul a redeschis o emisiune cu scadența în septembrie 2032, care a avut o valoare programată de 600 milioane de lei. Și de această dată, suma atrasă a fost mai mare, 775 milioane de lei, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,43%.
Pentru a acoperi marile goluri de buget, Finanțele apelează și la piețele externe, pentru acest an fiind programate emisiuni de eurobonduri (denominate în euro sau dolari) în valoare de 13 miliarde de euro, în condițiile în care ajung la scadență euroobligaţiuni în valoare de circa 2 miliarde de euro. Primul pas a fost făcut la începutul acestei luni, când România s-a împrumutat pentru o scadență de 12 ani cu 1,25 miliarde de dolari, pentru care a acceptat o dobândă de 7,5%/an, respectiv, 1,4 miliarde de euro scadente la 5 ani la o dobândă de 5,25%/an și 1,4 miliarde de euro cu scadența la 9 ani la o dobândă de 6,25%/an.
Nivelul indicilor ROBOR s-a stabilizat
Reglarea lichidității din piața monetară a stabilizat în ultimele zile nivelul indicilor ROBOR. Joi, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,93%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,0%, iar cel la 12 luni a rămas la valoarea de 6,08%.
În piața valutară se observă menținerea unei presiuni pe leu, cotațiile crescând miercuri seară, după închiderea celei locale, la 4,98 lei, în ciuda declarațiilor făcute de guvernatorul BNR, conform căruia „nu este cazul să se deprecieze cursul". Joi, tranzacțiile se realizau între 4,977 și 4,9775 lei, astfel că media euro a crescut de la 4,9772 la 4,9773 lei.
Euro se tranzacționa în culoarul 1,0419 - 1,0446 dolari, astfel că media monedei americane a scăzut de la 4,9764 la 4,7671 lei. Cursul francului elvețian a scăzut la 5,2843 lei, iar cel al lirei sterline a crescut marginal la 6,0138 lei. Monedele din regiune se depreciau la 4,1723 zloți/euro, respectiv, 402,45 forinți/euro.
Metalul galben a atins un nou record pe piețele specializate, de 2.955,80 dolari/uncie, ceea ce a ridicat prețul gramului de aur de la maximul istoric înregistrat miercuri, de 452,2632 lei, la unul nou, de 452,3179 lei.
Bitcoin fluctua între 96.449 și 97.571 dolari, iar ethereum în intervalul 2.711 - 2.756 dolari.
