„Salariaţii nu trebuie să achite singuri nota de plată”

„Salariaţii nu trebuie să achite singuri nota de plată”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Care este politica Uniunii Europene în privinţa ajutoarelor de stat în siderurgie? * În ce măsură statul român ar putea sprijini ArcelorMittal Galaţi? * La aceste întrebări am încercat să găsim răspuns cu ajutorul eurodeputatei PSD Adriana Ţicău *

Eurodeputata socialistă Adriana Ţicău, vicepreşedinta Comisiei de transport şi turism a Parlamentului European, Jean Louis Cottigny, vicepreşedintele Comisiei de muncă şi afaceri sociale  din PE şi Stephen Hughes, coordonatorul socialiştilor europeni, i-au cerut, recent, preşedintelui CE, Jose Manuel Barroso, să analizeze situaţia în care se află angajaţii combinatului ArcelorMittal din Galaţi.

Adriana Ţicău a cerut Executivului comunitar să susţină, prin Fondul Social European  şi prin Fondul European de Globalizare, angajaţii grav afectaţi de criza economică globală. Scrisoarea a fost transmisă şi comisarului pentru muncă, afaceri sociale şi egalitate de şanse, Vladimir Spidla.

În unele ţări, plată integrală pentru şomaj tehnic!

„Fondul social european este dedicat instruirii şi formării personalului şi poate fi utilizat pentru persoanele care îşi pot pierde locul de muncă, astfel încât să-şi poată găsi ulterior mai uşor o nouă slujbă. Fondul european de globalizare este dedicat situaţiilor în care o companie îşi reduce activitatea din cauza reducerii pieţei sau din cauza efectelor globalizării”.

„Dorim ca aceste fonduri să poată fi alocate şi la nivel de întreprindere, astfel încât chiar salariaţii care sunt direct afectaţi de reducerea pieţei să poată fi acompaniaţi de către UE cu un sprijin financiar. De exemplu, în unele ţări, şomajul tehnic există, dar plata salariului se face la nivel de sută la sută, iar fondul de globalizare ar putea fi utilizat, în unele ţări, pentru plata diferenţei de salariu pe care o pierd angajaţii în situaţii de şomaj tehnic temporar”, ne-a declarat Adriana Ţicău.

Europarlamentara crede că este importantă păstrarea locurilor de muncă pe platforma siderurgică: „Atunci când o întreprindere merge bine, aceasta se datorează în primul rând angajaţilor, iar când are dificultăţi este important ca nu doar salariaţii să fie singurii care achită nota de plată. Am făcut demersuri, i-am invitat pe reprezentanţii sindicatelor să vină în Parlamentul European, să aibă o discuţie cu un grup creat în cadrul socialiştilor europeni, pentru restructurări de întreprindere”, a subliniat Ţicău.

Reguli stricte

Am întrebat-o pe Adriana Ţicău care este politica UE în privinţa ajutoarelor de stat în industria oţelului. „UE are reguli foarte stricte pentru a nu denatura concurenţa. Pentru acordarea de ajutoare de stat sunt reguli speciale, iar pentru industria siderurgică sunt prevederi speciale”.

„În 2002, când a expirat Tratatul european privind înfiinţarea Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului - care a avut valabilitate 50 de ani - anumite prevederi ale acestuia au trebuit reactualizate. În general, regulile privind ajutoarele de stat din industria oţelului intră în categoria regulilor privind competiţia. În contextul schimbărilor climatice şi mai ales în contextul crizei economice actuale, există reguli speciale pentru proiecte care au ca obiectiv protecţia mediului sau cercetarea şi inovarea”, ne-a declarat europarlamentarul gălăţean.

Pentru a putea avea o imagine asupra politicii UE în privinţa ajutoarelor de stat, Adriana Ţicău ne-a pus la dispoziţie o serie întreagă de documente ale Comisiei Europene, cu ajutorul cărora vom încerca să aflăm în ce măsură statul român ar putea sprijini ArcelorMittal.


Oţelul, pus la zid: interdicţii peste interdicţii

„Tratatul de instituire a Comunităţii Europene interzice orice ajutor care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa pe piaţa comună, dar permite unele excepţii în cazul în care ajutorul propus poate avea un impact benefic în general”.

În Legislaţia comunitară privind ajutoarele de Stat  (document din 30 septembrie 2008) „punctul de plecare al politicii UE privind ajutoarele de stat se regăseşte în articolul 87 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, potrivit căruia, ajutoarele de stat sunt, în principiu, incompatibile cu piaţa comună, iar Comisia are rolul de a le controla”.

Există restricţii în ceea ce priveşte acordarea ajutoarelor de stat în industria oţelului. Documentele prevăd că „statele membre nu pot acorda niciun ajutor de stat decât dacă acesta a fost notificat şi autorizat de către Comisie. Orice ajutor care este acordat fără aprobarea Comisiei este clasificat automat drept ajutor ilegal, iar Comisia dispune recuperarea lui de la beneficiari”.

Industria oţelului este exclusă de pe lista ajutoarelor de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate, în baza unor prevederi valabile până în 9 octombrie 2009.

În „Cadrul multisectorial privind ajutorul regional pentru proiecte mari de investiţii”, Comisia Europeană consideră că ajutoarele regionale pentru industria siderurgică nu sunt compatibile cu piaţa comună, pentru că generează cele mai mari efecte de denaturare a concurenţei.

Legislaţia prevede că măsurile de capital de risc trebuie să excludă acordarea de ajutor întreprinderilor aflate în dificultate şi societăţilor din industria oţelului.

Ajutoare de închidere

Comunicarea Comisiei „Ajutor pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic” prevede că există câteva categorii de ajutoare de stat pentru întreprinderile din industria siderurgică care pot fi considerate compatibile cu piaţa comună. Din păcate este vorba despre ajutoare de închidere a unităţilor de producţie.

„Ajutorul pentru acoperirea plăţilor suportate de întreprinderile siderurgice şi destinate angajaţilor disponibilizaţi sau celor care se pensionează anticipat se acordă în următoarele condiţii: plăţile rezultă în mod real din închiderea parţială sau totală a combinatelor siderurgice care nu au fost deja luate în considerare pentru aprobarea ajutorului, plăţile nu depăşesc sumele acordate în mod obişnuit în conformitate cu normele în vigoare în statele membre, iar ajutorul nu depăşeşte 50 la sută din plăţile respective”.

De asemenea este acceptat şi ajutorul destinat întreprinderilor siderurgice care încetează definitiv producţia de produse siderurgice, acordat, la fel, în anumite condiţii. Regulile se aplică până la 31 decembrie 2009.

La unii s-a putut

Potrivit unui raport referitor la acordarea ajutoarelor de stat în industria oţelului, au existat cazuri în care unele societăţi au beneficiat de milioane de euro.

Potrivit documentului, „din 23 iulie 2002, de când a expirat Tratatul european privind înfiinţarea Comunităţii Cărbunelui şi Oţelului, nu au mai fost permise ajutoare de stat pentru investiţii sau restructurare producătorilor din industria oţelului, ci doar ajutoare pentru închidere”.

Din 2007, Comisia nu a mai autorizat ajutoare în acest sector de activitate.

Cum excepţia confirmă regula, s-a acordat o sumă de aproximativ 203 milioane de euro, al cărei beneficiar principal a fost Marea Britanie - 132 milioane de euro pentru mediu, urmată de Slovacia - 50 de milioane de euro ca ajutoare pentru angajare şi de Cehia – 16 milioane de euro pentru diferite obiective şi dezvoltare regională.

Documentul încearcă să dovedească cert trendul descrescător al ajutoarelor de stat în industria oţelului: de la 727 milioane de euro în perioada 2002-2004 s-a ajuns la 210 milioane de euro în perioada 2005-2007.

Trendul descendent poate fi explicat prin faptul că, după 2003, unele state membre precum Suedia sau Cehia au oprit sau au redus considerabil acrodarea de ajutoare de stat companiilor din industria oţelului.

Investigaţii CE la bani mărunţi

Comisia Europeană a deschis anchete în mai multe state europene, verificând modalitatea de acordare a unor ajutoare de stat, în industria siderurgică. Iată câteva exemple de investigaţii, potrivit documentelor pe care ni le-a furnizat eurodeputatul PSD Adriana Ţicău:

Ungaria - Comisia Europeană a iniţiat în aprilie 2008 o anchetă aprofundată asupra ajutoare pentru investiţii acordate de Ungaria sub forma scutirii de impozit pentru Dunaferr, cel mai mare producător maghiar de oţel. Scutirea de impozit viza anul 2009. Numai că autorităţile maghiare au informat Comisia că Dunaferr nu a mai fost eligibil pentru acordarea ajutorului şi ancheta s-a închis, devenind fără obiect.

Polonia - Statul polonez a fost de două ori în vizorul Comisiei Europene. În primul caz, Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat acordat producătorului polonez de oţel Arcelor Huta Warszawa, în 2003, înainte de a deveni parte a grupului Arcelor, a fost un abuz. Precizăm că a fost vorba de un ajutor de restructurare. AHW a rambursat voluntar cele două două milioane de euro considerate ajutor ilegal.

În cel de-al doilea caz investigat de Comisia Europeană, statul polonez a trebuit să recupereze 5,35 milioane de euro, ajutor ilegal acordat Technologie Buczek şi filialelor sale. Suma a fost tot un ajutor de restructurare, acordat în 2003.

Plan european de redresare economică

La 26 noiembrie 2008, Comisia a adoptat Comunicarea „Un plan european de redresare economică” pentru a acţiona în vederea ieşirii Europei din actuala criză financiară, şi a admis că, în anumite condiţii, este necesară acordarea temporară de noi ajutoare de stat.

Potrivit documentului, statele membre ar putea să adopte o serie de măsuri valabile pentru toate societăţile de pe teritoriul fiecăruia, care să nu se încadreze în normele privind ajutoarele de stat, cum ar fi, de exemplu, extinderea termenelor de plată în cazul contribuţiilor la securitate socială.

„Conform acestor orientări, statele membre pot acorda: ajutoare de stat societăţilor care îşi îmbunătăţesc performanţele de mediu, ajutor pentru adaptarea din timp la standardele comunitare viitoare, ajutor pentru studii de mediu, ajutoare în domeniul surselor regenerabile de energie şi al cogenerării, sau ajutoare pentru a atinge obiectivele de mediu în ceea ce priveşte economisirea de energie şi pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră” etc.

Regulamentul de minimis

Din prevederile “Cadrului comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul actualei crize financiare şi economice” reise că ajutorul de minimis, care nu poate depăşi o finanţare nerambursabilă în valoare de 500.000 de euro pe societate, poate fi acordat în anumite condiţii, fiind considerat compatibil cu piaţa comună. În plus, el nici nu trebuie notificat Comisiei Europene.

Citit 2116 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.