Şapte ani apocaliptici pentru Parcul Industrial

Şapte ani apocaliptici pentru Parcul Industrial
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* În câteva luni, în Parcul Industrial s-a făcut ce nu s-a realizat în ani de zile * Greul cel mare, însă, abia urmează * Amenajarea drumului de acces către Parcul Industrial şi aducerea utilităţilor vor costa enorm: timp, birocraţie şi bani * Poate la anul, pe vremea asta, vom avea Parc Industrial funcţional *

Dacă la începutul acestui an, secretarul de stat în Ministerul de Interne, gălăţeanul Liviu Grădinaru, nu ar fi notificat autorităţile că pot pierde titlul de Parc Industrial şi banii, probabil că nu s-ar fi făcut nimic. Parcul Industrial ar fi lâncezit mai departe, cu activitatea suspendată, năpădit de stufăriş.

De la finele lunii martie, când situaţia Parcului a încleştat orgoliile în Consiliul Local şi până azi, progresul e vizibil. Greul cel mare, însă, nici n-a început! Despre situaţia marii investiţii a Primăriei am discutat cu inginerul Vasile Ursu, responsabil cu Parcul Industrial.

Ce s-a făcut în trei luni şi jumătate?

Pe 27 martie 2011, Parcul Industial a împlinit 8 ani de la înfiinţare. Ar fi trebuit să fie gata în aprilie 2008! Şi abia în al optulea an de existenţă lucrurile au început să se mişte.

Potrivit primarului Dumitru Nicolae, valoarea decontată până în martie pentru Parcul Industrial a fost de 9,1 milioane de lei, din 16,8 milioane de lei valoare ofertată, iar anul acesta s-au alocat în bugetul local, pentru Parc, 8,2 milioane de lei.

Conform inginerului Vasile Ursu, în prezent, Parcul Industrial, la interior, este gata în proporţie de 85 la sută. Nu există, însă, drum de acces către el şi nici utilităţi. Adică apă şi energie electrică, pentru că gazele nu vor mai ajunge, nefiind prelungită magistrala. Stufărişul înalt cât un stat de om, care cucerise Parcul în martie, s-a rărit vizibil. Drumurile interioare care delimitează parcelele şi fac accesul către pavilionul administrativ şi parcările sunt la lidonit şi aşteaptă să fie betonate.

„S-a lucrat la canalizare, la rigolele pentru apele pluviale, la gospodăria de apă, bazinul de retenţie şi la staţia de epurare. Sunt definitivate, mai trebuie aduse echipamentele. Stâlpii de iluminat sunt puşi. Apele epurate vor fi evacuate în sistemul de irigaţii. Hala de depozitare, de circa 2.200 mp, e finalizată, mai lipsesc doar uşile de acces”, ne-a arătat ing. Ursu.

Am urcat în pavilionul administrativ, unde muncitorii firmei Vega lucrau la compartimentări şi finisaje. De la ultimul etaj, se vede ce s-a făcut până acum.

„În cel mult o lună şi jumătate, două, pavilionul va fi gata. Încălzirea trebuia să fie pe gaze, dar magistrala nu a fost prelungită. Soluţia găsită este o centrală electrică cu randament bun, la preţuri rezonabile. Clădirea va fi nu doar pentru administrare, ci şi pentru închirieri birouri, spaţii publice, sală de conferinţe, parcare, va fi un centru mic de profit care va asigura cheltuielile”, explică ing. Ursu.

Fără drum, fără curent, fără apă

Partea cea mai complicată, spune ing. Ursu, este legătura dintre Parc şi utilităţi.

„Trebuie să aducem curent electric şi apă din reţeaua publică şi să facem drumul de acces către Parc. Am adunat comisii, proiectanţi, pentru că avem nevoie de avize. Durează partea birocratică pentru că traversăm cu drumul de 1,2 km trei trasee de cale ferată, trecem pe lângă digul de apărare, şi aducem reţeaua de apă şi de curent. Va fi un drum de 7 metri lăţime, pentru trafic greu. După ce obţinem avizele şi facem licitaţiile, impedimentul major va fi iarna, când se va lucra mai greu”, spune responsabilul Parcului Industrial.

Cu ce bani?

Judecând la rece, în afară de ceea ce se vede mai mult sau mai puţin: drumurile şi parcarea trasate, canalizare, pavilionul şi hala aproape gata, gurile de canalizare căscate şi stâlpii de electricitate fără curent, problema de bază rămâne! Drumul de acces în Parc este unul în stare să frângă maşini în timp ce te prăfuieşte până în suflet.

În martie, vă reamintim, scandalul a pornit tocmai de la faptul că Primăria voia să aloce încă 7 milioane de lei, dintr-un împrumut bancar, exact pentru drumul de  acces în Parcul Industrial, alimentarea cu apă potabilă şi alimentarea cu energie electrică. La iniţiativa liberalilor, alocarea sumei a fost blocată.

Cu ce bani se vor face drumul de acces şi utilităţile nu vă putem spune, căci Vasile Ursu nu vrea să facă nicio referire la acest capitol.

„Parcul va fi gata anul viitor”. Oare?

Vestea bună este că Parcul nu se mai află sub ameninţarea desfiinţării. Inginerul Vasile Ursu ne-a prezentat documentul, semnat de secretarul de stat Liviu Grădinaru, care precizează: „Nu există elemente pentru anularea titlului de parc industrial”.

Mai mult, aleşii locali, chiar în lipsa utilităţilor şi a accesului în Parc, au votat Regulamentul de dezvoltare al SC Industrial Parc SRL Galaţi şi au creat cadrul legal pentru concesionarea şi închirierea  terenurilor şi spaţiilor de lucru aflate în administrarea Parcului.

Aleşii propun concesionarea de teren „green field” în Parcul Industrial, în suprafaţă totală de 160.000 mp. Redevenţa minimă de concesiune a fost fixată la 0,5 euro/mp/an şi pasul de licitaţie la 0,1 euro. Au mai fost stabilite forma caietului de sarcini şi a contractului de concesiune şi o taxă de administrare de 0,1 euro pe mp pe lună pentru căile de acces.

Citeşte articolul integral astăzi, ÎN EDIŢIA TIPĂRITĂ a „Vieţii libere”

Citit 1848 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.