După ce s-au „fript” cu băncile, companiile gălăţene fug de creditare

După ce s-au „fript” cu băncile, companiile gălăţene fug de creditare
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Autofinanţarea afacerilor este principala sursă de dezvoltare pentru aproape două treimi dintre IMM-uri

Creditele bancare, sursă de bază doar pentru un sfert din întreprinderi

Firmele gălăţene au disponibilităţi şi depozite de un miliard de lei, în timp ce creditele sunt de 1,4 miliarde de lei

Accesul companiilor la finanţare rămâne una dintre marile probleme ale mediul economic, relaţia cu băncile fiind încă departe de ceea ce ar trebui să fie un „motor” de dezvoltare a afacerilor. Dobânzile la credite sunt în continuare prea mari, apreciază întreprinzătorii, garanţiile depăşesc adesea posibilităţile, iar peste toate comisioanele şi clauzele contractuale nu sunt de natură a încuraja contractarea unor împrumuturi. În aceste condiţii, după cum relevă şi „Carta Albă a IMM-urilor 2016” - realizată sub coordonarea Consiliului Naţional al IMM-urilor, ce reuneşte inclusiv patronatele gălăţene – pentru 71,99 la sută dintre IMM-uri autofinanţarea rămâne principala modalitate de asigurare a resurselor financiare necesare afacerii. Spre comparaţie, creditele bancare acoperă ca modalitate principală de finanţare doar un modest 22,63 la sută! Alte modalităţi de finanţare indicate de întreprinzători au mai fost creditul furnizor (21,26 la sută) şi leasingul (7.94 la sută). Sub trei la sută au fost folosite ca modalităţi de finanţare creditul clienţi (2,83 la sută), garantarea de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (2,46 la sută) şi chiar… neplata facturilor firmei la furnizori (2,01 la sută). Un semnal de alarmă ar trebui să fie accesul redus al companiilor la fondurile europene, la nivel naţional doar 2,1 la sută dintre IMM-urilor considerându-le o modalitate importantă de finanţare a afacerii.

Pe de altă parte, percepţia asupra modalităţilor de finanţare diferă de la o regiune la alta. De exemplu, în cazul Regiunii Sud-Est, din care face parte Galaţiul, alături de Brăila, Buzău, Vrancea, Tulcea şi Constanţa, autofinanţarea este considerată principala soluţie de finanţare doar de 58,22 la sută dintre IMM-uri. În topul modalităţilor de finanţare rămân, totuşi, creditele bancare (29,45 la sută), creditul furnizor (19,86 la sută) şi leasingul (9.59 la sută).

Cu banii la vedere

Aprecierea oamenilor de afaceri faţă de formele de finanţare pe care le au la dispoziţie se reflectă inclusiv pe piaţa bancară gălăţeană. Creditarea agenţilor economici a urmat în acest an în mod constant un trend descendent. Astfel, potrivit datelor centralizate de BNR, dacă la începutul anului agenţii economici gălăţeni aveau contractate împrumuturi în valoare de 1.617,9 milioane de lei, până la sfârşitul primului trimestru creditarea s-a contractat la 1.541 milioane de lei, pentru ca până la sfârşitul trimestrului doi să scadă şi mai mult, la 1.427,7 milioane de lei. În cazul creditării în lei, în primele trei luni ale anului a fost un oarecare avans, de la 981,8 milioane de lei la 1.002,7 milioane de lei, pentru ca ulterior să se cadă sub ştacheta iniţială, la 967,7 milioane lei. Creditele în valută au avut în mod constant tot mai puţină căutare. Astfel, dacă la începutul anului agenţii economici gălăţeni aveau credite în valută în echivalentul a 636,1 milioane de lei, până la sfârşitul lunii martie s-a scăzut la 538,3 milioane de lei, iar până la sfârşitul lunii iunie s-a ajuns la doar 460 milioane de lei.

În acelaşi timp, dacă autofinanţarea rămâne baza afacerilor, rezervele financiare de care dispun întreprinderile gălăţene nu sunt printre cele mai generoase, ele cunoscând o scădere de peste 100 milioane de lei numai în cursul acestui an. Astfel, dacă IMM-urile au intrat în 2016 având în conturi 1.162,2 milioane de lei, până în martie rezervele s-au topit la 1.011,7 milioane de lei. Ce-i drept, în trimestrul doi, conturile au mai crescut cu vreo 40 de milioane de lei, la valoarea de 1.053,9 milioane de lei, însă rămâne de văzut cu cât cheag vor rămâne IMM-urile până în toamnă. Cert este că trendul crescător s-a sprijinit pe leu, nu pe valută. Mai exact, pe parcursul trimestrului doi, conturile în moneda naţională au crescut de la 765,4 milioane de lei la 826 milioane de lei, în timp ce conturile în valută au scăzut de la echivalentul a 246,3 milioane de lei la 227,9 milioane de lei.

Pe categorii de instrumente financiare, în moneda naţională întreprinderile gălăţene aveau la sfârşitul trimestrului doi disponibilităţi la vedere de 536,8 milioane de lei şi depozite la termen sau rambursabile după notificare de 289,2 milioane de lei. În valută, după primele şase luni ale anului, agenţii economici gălăţeni aveau disponibilităţi la vedere în echivalentul a 105,2 milioane de lei, în timp ce depozitele la termen sau rambursabile după notificare erau în echivalentul a 122,7 milioane de lei.

Bariere în accesarea creditării

Analizând principalele bariere în accesarea unor finanţări bancare, apar o serie de diferenţe, în funcţie de vechimea, mărimea şi domeniul de activitate al companiilor. De exemplu, la nivel naţional, potrivit „Cartei Albe a IMM-urilor 2016”, firmele nou înfiinţate indică lipsa garanţiilor solicitate de instituţiile financiare drept principalul obstacol în accesarea unor finanţări bancare (35,52 la sută). La polul opus, firmele cu vechime de 10-15 ani au indicat costurile aferente creditului drept principala barieră în obţinerea creditelor (50,21 la sută). De asemenea, cu cât IMM-urile sunt mai mari, cu atât preţul ridicat al creditelor devine principala problemă (56,96 la sută) şi mai puţin lipsa unor garanţii (13,64 la sută). În ceea ce priveşte diferenţele ce apar în funcţie de domeniul de activitate, se constată că sectorul transporturilor presupune ponderi mai mari ale IMM-urilor care indică drept bariere spre creditare lipsa certitudinii privind situaţia financiară a companiei (30,23 la sută) şi costurile creditării (51,16 la sută), în timp ce pentru firmele din turism cea mai mare problemă este lipsa garanţiilor (40 la sută), pentru cele din comerţ costul creditelor (46,54 la sută), la fel ca în construcţii (39,56 la sută) şi industrie (39 la sută).

Dacă ar fi să punem toate elementele care pot sta în calea creditării, în Regiunea Sud-Est, din care face Galaţiul, preţul creditării şi dobânzile prea mari sunt considerate piedici de 45,89 la sută dintre IMM-uri. Drept bariere, întreprinzătorii au mai indicat lipsa garanţiilor solicitate (28,77 la sută), necesitatea a numeroase acte, ori un proces prea complicat în comparaţie cu alte surse de finanţare (17,12 la sută), soluţii financiare nepotrivite propuse de bănci (13,01 la sută) şi, nu în ultimul rând, lipsa certitudinii privind situaţia financiară a companiei (10,27 la sută).

Un lucru care ar trebui să dea de gândit ar fi că întreprinderile, în planurile lor de dezvoltare, nici nu intenţionează până la sfârşitul acestui an să se lanseze în accesarea mai multor credite. Din contra, potrivit datelor indicate de piaţa bancară, majoritatea firmelor intenţionează să îşi menţină sau să-şi reducă gradul ce îndatorare bancară indiferent de nivelurile ratelor de dobândă (în proporţie de 57 la sută pentru credite în lei şi 62 la sută pentru credite în euro). Acest lucru denotă că neîncrederea companiilor în sistemul bancar persistă şi că poziţia dominantă de care instituţiile financiare au afişat-o în trecut, inclusiv în perioada de criză, faţă de întreprinzători a lăsat urme ce nu sunt uşor de uitat.        

Citit 3407 ori Ultima modificare Luni, 08 August 2016 18:46

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.