Impozitul minim (aşa-numitul impozit forfetar, sau taxa Pogea) este principala problemă pe care au semnalat-o reprezentanţii IMM-urilor, în cadrul şedinţei de Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), de la jumătatea acestei luni. Conform vicepreşedintelui CNIPMMR, Marian Filimon (foto), soluţiile propuse de întreprinzători în această problemă sunt două, dintre care prima este eliminarea acestei taxe.
Un prag minim absolut necesar
„Eliminarea impozitului minim, introdus prin OUG nr. 34/2009, este o cerinţă generală a mediului de afaceri. Impozitul minim nu se justifică în condiţii de criză economică, în special pentru societăţile comerciale care nu au profit. Ar fi şi o a doua variantă: în cazul menţinerii acestui impozit minim, trebuie introdus cel puţin un prag minim raportat la cifra de afaceri, de la care să se plătească; sau să fie prevăzute anumite domenii de activitate pentru care să se aplice impozitul minim. În caz contrar, sunt împinse în faliment câteva zeci de mii de firme (ceea ce se întâmplă deja de la începutul acestui an), generându-se zeci de mii de şomeri, cu efecte negative asupra veniturilor la bugetul statului şi asupra dezvoltării locale”, afirmă Marian Filimon.
În opinia întreprinzătorilor, există şi alte măsuri de ordin financiar pe care statul le-ar putea adopta, mai ales în această situaţie de criză.
Una dintre ele ar fi aceea ca taxele sociale pentru salarii să fie calculate unic pe angajat (max 20 la sută) şi unic pe angajator (max 25 la sută). Şi scutirea plăţii impozitului pe profitul reinvestit, raportat şi la promisiunile formulate în acest sens de Guvern în ianuarie 2009, va avea un impact pozitiv semnificativ asupra mediului de afaceri, consideră întreprinzătorii.
Să ne relaxăm… fiscal!
O a treia propunere consemnată de CNIPMMR se referă la reducerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pentru impozite şi contribuţii la fondurile de asigurări sociale, de la 0,1%/zi la 0,05%/zi.
„În contextul crizei economice actuale, în care agenţii economicii se confruntă cu lipsa de resurse financiare, se impune ca o măsură de relaxare fiscală reducerea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere pentru impozite şi contribuţii la fondurile de asigurări sociale. De asemenea, în cazul efectuării unei plăţi parţiale, să fie considerate plătite pentru început dobânzile şi penalităţile de întârziere şi nu baza. În acest fel, penalităţile nu vor mai curge în mod continuu, punând agentul economic în situaţia de a avea mereu de plătit penalităţi”, spune vicepreşedintele CNIPMMR.
Rămânând în acelaşi… registru, întreprinzătorii cred că se impune modificarea OUG 92 din 30 iunie 2009 pentru amânarea la plată a obligaţiilor fiscale neachitate la termen ca urmare a efectelor crizei economico-financiare.
„Vorbim aici de eliminarea garanţiilor impuse pentru amânarea plăţii obligaţiilor fiscale pentru sumele respective şi diminuării cu 50 la sută a penalităţilor pe perioada amânării aprobate, astfel încât măsurile să fie aplicabile şi eficace. Considerăm că se impune abrogarea dispoziţiilor art. 4 din OUG 92, prin care «contribuabilii vor constitui garanţii sub forma scrisorii de garanţie bancară şi/sau vor oferi bunuri libere de orice sarcini în vederea instituirii măsurilor asigurătorii», pentru a putea beneficia de amânarea la plată a obligaţiilor fiscale”.
Relansarea creditării pentru IMM-uri
Nu în ultimul rând, întreprinzătorii cer prezentarea publică a programului concret de implementare a împrumuturilor externe. „În contextul împrumuturilor externe de la UE, Banca Mondială şi FMI, se impune constituirea unei comisii tripartite – guvern, patronate, sindicate - care să supervizeze operaţionalizarea programului de implementare a împrumuturilor externe, întrucât se constată că sumele alocate cheltuielilor bugetare se dovedesc insuficiente, Ministerul de Finanţe crescând gradul de impozitare a societăţilor comerciale prin introducerea impozitului minim”.
„Comisia tripartită ar trebui să stabilească lista priorităţilor pentru folosirea banilor din aceste împrumuturi. Este necesară reglementarea interzicerii împrumuturilor de la băncile comerciale, realizate în special de Ministerul Finanţelor Publice”.
„Prin aceste împrumuturi realizate de instituţiile publice, băncile nu mai sunt interesate în mod deosebit de acordarea împrumuturilor către agenţii economici, practicând dobânzi care depăşesc media dobânzilor din spaţiul UE, preferând acordarea de împrumuturi către stat, unde nu există niciun risc”, mai spune vicepreşedintele CNIPMMR.
