Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

* Pentru că nu au obţinut „note de trecere” la examenele pentru a fi incluşi în fondul de patrimoniu, 56 de cai din rasa Gidran au fost scoşi la licitaţie * „Premianţii” vor asigura fondul genetic al hergheliei, iar creşterea lor va fi subvenţionată de stat * Chiar şi descalificaţi, caii de rasă scoşi la vânzare valorează, totuşi, mult mai mult decât un cal obişnuit *

Caii de la herghelia Tuluceşti se pot lăuda, fără îndoială, cu statutul de veritabile vedete. La urma-urmei, nu orice cabalină se poate mândri că are înaintaşi atât pe linia pur-sânge arab, cât şi pur-sânge englez. Mai mult, caii din rasa Gidran au făcut carieră încă de pe vremea imperiului Austro-Ungar, când erau folosiţi în unităţile de cavalerie.

Dar chiar şi în lumea cailor, unui sunt „mai de rasă decât alţii”, iar pentru a căpăta un loc de cinste în herghelie aceştia au trecut inclusiv o serie de teste. Cei ce fac faţă probelor intră în patrimoniul naţional al cailor de rasă, cei ce rămân „repetenţi” sunt scoşi la vânzare!

După ultimele testări, din cei 174 de cai de la Herghelia Tuluceşti, 56 nu au primit note de trecere. Pe aceştia din urmă îi aşteaptă… licitaţia. Ce-i drept, după calităţi, preţurile de pornire pot fi de 3-4 ori mai mari decât ale unui cal obişnuit. Dar oricum am lua-o, licitaţia tot un fel de vânzare rămâne. Iar de aici, fiecare cal cu norocul lui.

Aleşi pe sprânceană

Menţinerea patrimoniului cailor de la rasă de la herghelia Tuluceşti este una dintre misiunile care, din 2002, revine angajaţilor Direcţiei Silvice Galaţi. Caii sunt îngrijiţi ca la carte, cu furaje de calitate, antrenamente, asistenţă veterinară, pentru a-i menţine într-o formă de top.

„În herghelie, toţi caii sunt de rasă, însă cei mai preţioşi sunt cei incluşi în patrimoniul naţional. Creşterea acestora este subvenţionată de stat, ca o garanţie suplimentară că rasa este protejată. În rest, fondurile sunt asigurate de la bugetul propriu şi deşi herghelia dispune de 600 hectare de teren de pe care sunt obţinute furajele, nu se poate spune că este o sarcină tocmai uşoară”, ne explică Gheorghe Luca, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Galaţi.

La capitolul patrimoniu, mândria hergheliei de la Tuluceşti sunt cei patru armăsari pepinieră, ce asigură fondul genetic pentru înmulţirea cailor de rasă, precum şi cele 28 iepe „mamă”, matca pentru reproducere.

Acestora, tot cu valoare de patrimoniu, li se adaugă şi 18 armăsari pentru monta publică, dedicaţi ameliorării raselor de cai de la populaţie. Numai că armăsarii se cam plictisesc aşteptând să li se solicite serviciile…

„Domnii primari ar trebui să ia pe bază de proces-verbal aceşti cai, să-i ducă într-o staţiune zootehnică unde să-i îngrijească şi să facă montă publică pentru populaţie. E o activitate gratuită, subvenţionată de stat. Dar primarii preferă să nu se complice, iar caii pentru montă publică rămân în grajd la noi, nefolosiţi. Ultima solicitare am avut-o de la Oancea, în urmă cu vreo patru ani”, precizează reprezentantul Direcţiei Silvice.

Examen „la majorat”

În ceea ce priveşte „tinerele speranţe”, herghelia Tuluceşti deţine în jur de 70 de cai cu vârstele cuprinse între 6 luni şi 3 ani. Din rândul acestora se face selecţia pentru caii de patrimoniu.

Bidiviii au de trecut, „la majorat”, un examen extrem de serios în faţa unei comisii desemnate de Autoritatea Hipică Naţională. „Aceste examinări se fac de două ori pe an, în baza unor standarde clar definite. Se urmăreşte atât aspectul exterior al cailor, cât şi calităţile lor fizice”.

„Calul nu trebuie să prezinte, de exemplu, defecte sau să fie accidentat, iar la probele fizice sunt testaţi la probele de galop şi sărituri peste obstacole. Dar, pe lângă tineret, sunt examinaţi şi ceilalţi cai aflaţi în patrimoniu, pentru că sunt, de asemenea, nişte condiţii legate de vârstă, să nu aibă alte probleme apărute pe parcurs, fiind păstrate pentru zestrea genetică a hergheliei doar exemplarele cu adevărat excepţionale”, ne-a declarat dl Gheorghe Luca.

Fiecare cu soarta lui

După examinările din acest an, verdictul comisiei a fost fără echivoc: 56 de cabaline trebuie scoase la vânzare. „Desigur, nu ne putem bucura când un cal nu trece examenele. Dar dacă îl supunem de trei, patru ori la testări şi nu face faţă, atunci nu avem ce face. Trebuie să-l scoatem la vânzare…”, ni se spune.

Caii rămaşi „repetenţi” urmează a fi scoşi la vânzare pe 3 septembrie, iar preţurile de pornire sunt cuprinse în general între 3.500 lei şi 11.000 lei. Comparativ, un cal obişnuit se vinde cam cu 3.000 lei, în timp ce un cal de patrimoniu valorează pe puţin vreo 20.000 lei.

Din caii scoşi la vânzare de Direcţia Silvică Galaţi, 35 de cabaline fac parte din categoria „adulte pentru vânzare”, mai exact 22 iepe şi 13 armăsari cu vârstele cuprinse între patru şi 18 ani. Acestora li se adaugă 5 cai tineri, cu vârste nu mai mari de 4 ani.

Din păcate, pentru 16 cai, cu vârste între unu şi 19 ani, viitorul nu se anunţă deloc unul bun, dat fiind faptul că au intrat în categoria „vânzare pentru sacrificare”… „Aceşti cai pot fi cumpăraţi de iubitorii de animale, pentru agrement sau pur şi simplu pentru a-i pune la muncă, la căruţă. Aici, e fiecare cu norocul lui, cu ce fel de stăpân se alege, cum vrea să-l folosească. Bine ar fi să se ţină cont că nu sunt nişte mârţoage şi, chiar dacă n-au intrat în fondul de patrimoniu, sunt cai de rasă ce nu se găsesc pe toate drumurile”, ne mai spune reprezentantul Direcţiei Silvice Galaţi.

O chestiune de şanse este legată şi de deznodământul licitaţiei. Caii ce nu-şi vor găsi un cumpărător vor rămâne în continuare la herghelia Tuluceşti şi vor fi îngrijiţi din fondurile Direcţie Silvice, măcar până la organizarea unei noi licitaţii. După cum spuneam, şi caii au o soartă, nu-i aşa?

Citit 8115 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.