Cei care sunt nemulțumiți de felul în care (nu) merg treburile în România și cred că țara e coruptă până în măduva oaselor trebuie să știe că lupta cu flagelul nu se face "pe burta goală". Cu lefuri de câteva mii de euro lunar, procurorii Anticorupție consideră că sunt luați la mișto și au dat Statul în judecată.
Da, ați citit bine. Procurorii Anticorupție se consideră discriminați. Pentru că ei au aceleași studii și sunt supuși acelorași condiții la accederea în funcții și în exercitarea competențelor, merită să fie plătiți precum colegii lor din mult mai tânărul Parchet European. Acela condus de românca Kovesi și care are ca principală misiune anchetarea fraudelor cu fonduri europene. Numai că la noi corupția reprezintă un concept mult mai larg, în care felul cum folosim banii UE este doar o ramură ce ne caracterizează apetența către parandărăt și mișmaș.
În țara în care corupția se deprinde, mascat, de la grădiniță, în care nu te poți angaja nici ca femeie de serviciu fără o "recomandare" și unde milioane de români trăiesc sub limita sărăciei ori cu salariul minim pe economie și nepermis de mulți copii merg la școală fără nimic în stomac, vreo patru duzini de procurori Anticorupție cer statului român să-i plătească mai bine.
Undeva la vreo 8.000 de euro pe lună per capita de magistrat, care doar așa va cerceta, obține condamnări, nu achitări sau prescripții. Care, proporțional cu înălțimea demnității în virtutea căreia cere deodată o mărire de 3.000 de euro la leafă, își va asuma riscuri. Care să reprezinte o instituție care să deranjeze efectiv, de care omul când aude să nu întrebe automat și ironic "Da` mai există?".
Da, există. Pentru vreun profesoraș care ia două găini șpagă la un examen sau pentru vreo secretară prinsă la mijloc în mafia angajărilor prin spitale. Asta e corupția la Galați. Că aici procurorii nu au ce munci, o spune instituția, care arată, negru pe alb, că acei magistrați, reprezentați acum de 43 de colegi care s-au dus la Tribunal cu pretenții, au "luptat", în 2023, cam așa: au încheiat 14 rechizitorii și acorduri de recunoaștere prin care 15 inculpați și-au recunoscut vinovăția și au beneficiat de o pedeapsă mai mică. Fără funcționari, grupări, politicieni, afaceriști, arestați, condamnări cu executare. Asta indică două posibilități: ori suntem al naibii de cinstiți, ori al naibii de deștepți.
Cât timp ne luptăm cu dilema, dosarul procurorilor care cer și plăți retroactive și penalități dospește la Tribunalul București. Poate ar fi rămas rătăcit prin analele instanței dacă presa nu ar fi aflat de el. Oricum, faptul că statul e o vacă bună de muls nu mai e vreo noutate. La fel, prost nu e cel care cere, ci acela care dă...
