Este ultima zi de dinaintea primei runde a scrutinului prezidențial. În timp ce membrii și simpatizanții partidelor își mobilizează susținătorii, pentru a le da candidaților proprii cea mai bună șansă de câștig, pentru alegătorii nehotărâți este încă momentul deciziilor.
Prima și cea mai importantă decizie este dacă să meargă sau nu la vot. În ciuda îndemnurilor care vin din toate părțile, a apelului la responsabilitate civică, este din ce în ce mai greu să te mobilizezi când ești dezamăgit de clasa politică în ansamblul ei.
Să nu ne îmbătăm cu apă rece, orice alegere facem duminică este doar răul cel mai mic dintr-o mare de dezamăgiri. Pot veni partidele să ne vândă gogoși umflate cât vor, niciunul nu are un candidat atât de puternic încât să nu-și facă probleme pentru rezultat. În condițiile în care niciunul nu e mai tare în procente decât partidul care-l propulsează, alegerea pe care românii o fac va fi, cel mai probabil, din nou, una cu speranța că au ales răul cel mai mic.
Într-un fel, în asemenea momente, îi invidiez pe cei care cred cu tărie într-o doctrină, într-o persoană, într-o echipă. O neîncredere nativă, combinată cu un sfert de secol de presă, mă face să pun mereu sub semnul întrebării intențiile oricui încearcă să ne convingă de lucruri fără argumente reale și concrete, doar cu fum și jocuri de oglinzi.
În contextul internațional în care ne aflăm, atât politico-militar, cât și economic, nu mai merge cu trucuri ieftine de iarmaroc. Ori ești puternic, ai coloană vertebrală și impui respect, știind, în același timp, și cum să-ți negociezi poziția, ori rămâi la fundul sacului ca puii de câine nedoriți duși la baltă. Oricât te-ai zbate, slabe șanse ai să ieși la suprafață.
Dincolo de ambiții politice individuale, de independenți sau cadre de partid, de procente în sondaje și de declarații sforăitoare, miza scrutinului de duminică (fiindcă rezultatul acestui prim tur îl va decide, cel mai probabil, și pe cel de la parlamentare) este, de fapt, viitorul imediat al României. De rezultat depinde încotro o ia țara în următorii cinci ani, dar repercusiunile pot fi pe termen lung.
Generațiile celor născuți după anul 2000 ar putea însemna diferența între scrutinul acesta și cele de dinainte. Poate mai mult acum, decât la alegerile precedente, este nevoie ca acești tineri să iasă la vot. În multe aspecte care contează - ecologia și protecția mediului, limitarea risipei fiind doar câteva exemple, par mai implicați și mai puțin dispuși să-i lase pe alții să aleagă pentru ei. Să sperăm că alegerea lor va fi de bun augur pentru toți.