În ceea ce priveşte respectarea legii, lucrurile ar trebui să se petreacă în alb şi negru, fără excepţii, fără abateri. Ştim şi noi însă că, în viaţa reală, situaţiile în care apare nerespectarea legii sunt mai dese decât ne place să credem şi aproape nu există om care să nu se fi făcut vinovat de măcar o încălcare a regulilor.
Înainte să vă inflamaţi degeaba, nu aţi traversat niciodată prin loc nepermis? Nu v-aţi enervat niciodată când un automat de cafea v-a mâncat banii şi nu v-a dat drogul cotidian şi i-aţi dat un pumn, poate, poate îl convingeţi? Evident, ca în toate aspectele vieţii noastre, există ilegalităţi şi ilegalităţi.
Recent, sportul preferat al unora dintre gălăţeni pare să fie reclamatul vecinilor. Atenţie, nu vorbim de vecini care le fac activ vreun rău, îi ameninţă, îi şicanează, dau drumul tare la muzică la ore nepotrivite sau nu respectă ştiu eu ce alte reguli de convieţuire la comun. Nu. Mai nou, se reclamă vecinii de la parter care şi-au făcut ieşire direct din casă în grădina blocului. Grădină pe care, mai mereu, tot vecinii de la parter o întreţin, pe cheltuiala lor, ei udă florile, ei plantează şi fac tratamente etc.
Să ne înţelegem, nu agreez nici eu tot soiul de chiciuri care se petrec într-unele dintre aceste grădini, dar, dacă în loc de piatră seacă a pus omul nişte flori, a plantat gazon, se ocupă să fie spaţiul acela chiar verde, nu pământ bătătorit, cred că există lucruri mai grave pe lumea astea decât că omul acela iese direct din casă afară într-o grădină care ţie nu-ţi place. Mai mult, nu pricep cât de negru la suflet poţi să fii să reclami pe cineva care şi-a făcut o asemenea ieşire pentru a scoate la aer o persoană cu handicap grav. Oare nu le e frică de Dumnezeu?
Situaţia pe care am aflat-o zilele acestea nu este singulară, în ultimii câţiva ani existând cazuri când au fost desfiinţate rampe pentru persoane cu handicap pentru că nu le plăcea vecinilor cum arată.
Sunt perfect de acord că legea trebuie respectată, că nimeni nu ar trebui să modifice faţadele blocurilor etc, dar hai să ne uităm un pic şi la proporţii. Sunt blocuri în oraşul ăsta al căror parter este irecognoscibil, atât de mult a fost modificat. Şi-au făcut unii două, trei camere şi un hol, pe domeniul public, fără să păţească nimic. Ba îşi mai parcau şi maşinile în grădina blocului. Să mai spun în câte locuri din Galaţi se parchează aiurea, constant, zi după zi, pe banda I, în curbă, pe tot trotuarul, în intersecţie etc? Oare chiar nu sunt lucruri serioase de reglementat?
Şi, în ceea ce priveşte rampele astea, chiar nu se poate găsi o soluţie adaptată la realitatea blocurilor comuniste? Procedura asta chiar nu poate fi simplificată, astfel încât să nu presupună un dosar întreg de documente? De ce să nu facem măcar legea locală mai prietenoasă cu cetăţeanul, dacă pe la centru nu avem, se pare, destulă putere?
