„- Am făcut plinul cu motorină, că trebuie să merg la București./ - Și cât ai dat?/ - Două kile jumate de scrumbii”. Sau: „Mi-a venit factura la telefon, este enormă!/ - Cât?/ - Un kilogram de scrumbii și o lingură de mămăligă”. Sunt două dialoguri imaginare, dar care pot fi reale într-un viitor nu prea îndepărtat, având în vedere noua valută forte pe care Galațiul o ia direct din Dunăre: scrumbia.
Vorbim de scrumbia de festival, aia de zici că e imperială, la 200 de lei kilogramul, pe care gălățenii s-au îmbulzit să o cumpere la Festivalul Scrumbiei din weekendul trecut, de pe Faleză, nu vorbim de cea „ordinară”, pe care o găsești la Metro de zece ori mai ieftin. Pe site-ul Metro, scrumbia întreagă costa, a doua zi de Florii, 23,99 lei kilogramul, cu tot cu TVA. Cu doar o zi înainte, prețul scrumbiei vândute pe faleză era de 200 de lei kilogramul, adică (pentru cei cu inima mai sensibilă) 20 de lei suta de grame. Dar, nu-i așa, scrumbia e mult mai gustoasă atunci când este foarte scumpă și o mănânci pe Faleză, după ce stai la coadă într-un fum gros.
E adevărat, scrumbie găsim maximum vreo două luni pe an. Dar, chiar și așa, 200 de lei pe un kilogram de pește pare, totuși, exagerat de scump. Zici că scrumbiile de la festivalul din Galați au fost aduse direct din China și trecute prin toate tarifele vamale ale lui Trump, ale mari și speciale pentru chinezi, de 145%.
„O sută de lei am dat pe o porție de scrumbie, cu tot cu mămăliguță și cu mujdei de usturoi”, s-a plâns un gălățean după „ospăț”. Că la Festivalul Scrumbiei e ca la IKEA, îți „montezi” prețul final din toate componentele: scrumbia costă, mămăliga costă, mujdeiul costă. Dacă ești mai pofticios din fire și ai și toată familia după tine, atunci aia e.
Am văzut, pe perioada celor două zile de festival, cel puțin șapte-opt autocare parcate, de la dig până aproape de trecere bac. Erau cu numere de Argeș, de Călărași, de București. Aduseseră la Galați grupuri organizate de turiști, care veniseră să se bucure de Festivalul Scrumbiei. Câți dintre ei s-au bucurat și la final, când și-au făcut bilanțul cheltuielilor, nu avem de unde să știm. Poate că la Luvru era mai ieftin.
Să nu fim răutăcioși, totuși, și să ne comparăm cu cei de afară! Uite, de exemplu, la Tulucești, la Liești sau în alte locații din Galați au venit să cânte Zdob și Zdub, Andra, Irina Rimes, Smiley, Mioara Velicu, frații Advahov etc. La Festivalul Scrumbiei - atâta s-a putut.
Revenind la turiștii care ne-au „călcat” Faleza anul acesta, probabil că au plecat acasă impresionați de nivelul de trai din Galați. „Mamă, ce bani au ăștia, de se-nghesuie în halul ăsta la scrumbii!”, și-or fi zis ei. Însă noi știm, de după gardul frumos vopsit, că avem mai mulți șomeri decât Bucureștiul, la o populație de patru-cinci ori mai mică, sau că salariul mediu net din Galați este cu 700 de lei sub media națională. Însă dictăm prețurile la Bursa scrumbiei, nimic altceva nu pare să conteze.
Încercăm la anul și un Festival al Cireșelor?
