Circulă pe rețelele sociale o glumă cum că, după alegerile din 18 mai, votanții lui Nicușor Dan vor avea nevoie de antidepresive dacă va ieși preşedinte George Simion, iar cei care îl votează pe Simion vor avea nevoie de medicamente contra furiei dacă va ieși câștigător Dan. Din păcate, nu mai este de mult o glumă, ci o realitate care ar trebui să dea fiori oricui, și asta pentru că, în România, mămăliga explodează rar, dar zdravăn.
Am trecut cu mult de faza dialogului civilizat, a schimbului de opinii, a dezbaterilor în care nu este ocupat doar un singur scaun, a mesajelor de campanie cu substanță, nu cu mizerii și cu diplome de bacalaureat arătate de parcă ar fi mesaje din altă lume. Diploma de bac ar trebui să fie un document „sine qua non” pentru un candidat la președinție, ceva de la sine înțeles pentru cei care aspiră la cea mai înaltă funcție din statul român, nu o hârtie cu care să te lauzi de parcă ți-a scris Dumnezeu ție, personal. Cum la fel de obligatoriu ar trebui să fie, după părerea mea, și un examen medical complet, inclusiv psihiatric, pentru cei care ne îndeamnă să-i votăm ca să ajungă la Cotroceni. Ca să nu ai surpriza că pui ștampila pe Dr. Jekyll și te trezești apoi că iese din urne Mr. Hyde. E doar părerea mea!
România s-a împărțit în două, ca la fiecare alegeri din 1990 încoace. Dar dacă până acum aveai luxul de a vota între mai multe nuanțe de gri, acum este ori-ori. Ori albă, ori neagră, fără cale de mijloc, fără niciun gri neutru care să-ți permită un time-out, un moment de respiro pentru următorii cinci ani!
Problema este că, după ce aceste alegeri vor fi trecut, din 19 mai rămânem tot noi, ăștia de până acum. Rămânem tot cu familia noastră, din care unii au votat „albul”, iar ceilalți, „negrul”. Prietenii cei mai buni rămân (sau ar trebui să rămână) tot cei mai buni prieteni ai noștri, chiar dacă ștampila lor s-a dus pe altcineva decât cel pe care am pus-o noi. Vânzătoarea de la chioșcul din colț ne va servi exact cum a făcut-o până pe 18 mai, chiar dacă a votat altfel decât noi. Medicii vor fi tot medici, profesorii, tot profesori, șoferii de autobuz vor opri tot în aceleași stații. Apa va curge tot de sus în jos, cu nanocipuri sau fără, investitorii vor veni cu bani în România doar dacă știu că vor avea profit, nu pierdere, iar continentul pe care stăm va fi tot Europa, nu altul.
Cu Uniunea Europeană ar putea fi mai dificil, și cu banii pe care îi primim ca să facem străzi, spitale, școli, să tragem rețele de apă și canalizare, să deschidem firme și să creăm locuri de muncă... Dar românii vor avea ceea ce vor vota. Vom fi oare, însă, aceiași români și după 18 mai?
Totuși, ca să fie clar: benzina și motorina nu vor fi niciodată un leu litrul, nu va da nimeni case la 35.000 de euro, iar calul nu va salva niciodată industria României, pentru că n-are cum. Ca să nu spuneți că n-am vorbit!
