După ce n-a reuşit să facă pace în Ucraina, aşa cum s-a lăudat mult timp înainte de preluarea mandatului şi o bună bucată de vreme după ce s-a instalat la Casa Albă, Donald Trump pare să se fi trezit din visurile sale de mare negociator. Vladimir Putin l-a dus cu preşul atât de mult, încât şi-a dat seama de acest lucru toată omenirea, mai puţin preşedintele SUA, care încă se vede pacificatorul suprem când se uită în oglindă dimineaţa. "Am crezut de patru ori că se va ajunge la un acord. Putin vorbeşte foarte frumos şi apoi bombardează totul", a declarat Trump pentru BBC, menţionând că este dezamăgit de liderul de la Kremlin.
Ultima măsură anunţată de liderul american, cea de a relua trimiterea de arme Ucrainei, de data aceasta dintre cele mai sofisticate produse de performanta industrie de război a SUA, pare să treacă în plan secund ideea că se va face pace curând în Donbas. Iar după ce Putin a anunţat că peste 60 de zile va începe ofensiva decisivă pentru a cuceri în întregime cele patru regiuni pe care le revendică, Trump a plusat cu impunerea de măsuri economice dure contra Rusiei şi a ţărilor care o sprijină peste... 50 de zile. Cum şi dacă se vor aplica acestea e greu de spus, în condiţiile în care şi acum sunt în vigoare zeci de pachete de sancţiuni, iar rachetele ruseşti sunt în continuare construite în mare parte cu o mulţime de componente occidentale, care reuşesc să ocolească restricţiile.
Singura idee de la care Trump nu s-a abătut este cea de a considera războiul o mare "afacere", astfel că aceste echipamente militare de ultimă generaţie care vor ajunge în Ucraina vor fi plătite nu de SUA, ci de ţările NATO, care, ameninţate cu desfiinţarea organizaţiei, au acceptat majorarea contribuţiei lor la alianţa nord-atlantică. Drept e că americanii asigură în acest moment două treimi din cheltuielile militare ale NATO şi asigură cam 40% din personal, aşa că la acest capitol nu poţi să nu le dai dreptate.
Pe de altă parte, însă, dacă, până acum, ţările din NATO au ajutat Ucraina în nume propriu, de data aceasta implicarea alianţei ca întreg s-ar putea să ducă războiul într-o nouă fază, una premergătoare celei în care conflictul se va transforma într-un război mondial în toată regula, în care o parte dintre ţările implicate să fie lovite de rachete ruseşti sau să fie nevoie să trimită trupe pe front. Iar România, alături de Polonia şi ţările baltice, se va afla evident în prima linie, prin prisma poziţiei geografice.
