Din ciclul ”ce mai gândesc ai noștri tineri care mâine-poimâine ne vor spune ”eu îți plătesc pensia”” (asta dacă între timp noțiunea de pensie nu va deveni un moft desuet), ar fi poate important să nu omitem un detaliu ce poate defini cumva profilul viitorului adult ”conștient și asumat”: de ce le pasă lor, ce li se pare important, acceptabil și prioritar?
Constat un paradox în construcția psihologică și etică a celor mai tineri: se vor a fi ”open mind”, care acceptă orice și au vederi liberale. Totul este permis, de la normalitatea unui ”bună” aruncat peste umăr oricărui adult cu păr alb, cunoscut sau nu, la acceptarea diversităților sub toate aspectele. O fi cool să nu fii aliniat regulilor, așa cum noi, majoritatea, am fost învățați. Orice e ”scorțos” și în limite e periculos pentru ”dezvoltarea personală” și să fii așa, ca un bunicuț plictisitor sau ca mămica cicălitoare, nu prea dă bine la imaginea de ansamblu.
Dar să urmezi sau să copiezi tendinețe hăbăuce, fără noimă, imorale, incorecte, egoiste, periculoase, lipsite de empatie, refuzând să ieși din rândurile imaginare ale ”regulilor” după care ei respiră, depășește limitele rebeliunii normale, specifice vârstei, la orice generație. N-or fi chiar toți rupți de ceea ce generic denumim ”bun simț”, însă exemplele care ne vin arată clar tendința de radicalizare a tot mai multor să le zicem copii, care nu-și bat capul dacă e bine, ci îi interesează să fie cool și decisivi.
Cosmin, un tânăr din București, despre care am aflat că a crescut prin orfelinate, a ajuns inamicul numărul unu al ”livratorilor străini”, după ce și-a însușit niște idei demente ale unui promotor cel puțin la fel de inconștient. În luma tinerilor care se pretind a fi prieteni cu toate națiile pământului, unul de-al lor (și cine știe câți alții) a îmbrăcat haina extremismului și a devenit promotor al urii. Asta în contextul în care, în lume, tot mai mulți tineri se lasă cumpărați și devin ambasadori ai terorismului, transformați de ”arme vii” de rețelele crimei organizate.
La un alt pol, într-un alt context, o fetiță din Vrancea (desigur că una dintre mulții adepți ai fenomenului TikTok), s-a jucat ore în șir cu poliția și cu toate autoritățile statului după ce sunat la 112 și a țesut o poveste cu răpiri. Pentru că pe TikTok și pe alte rețele din care ei nu-și mai iau ochii se poartă, și în inocența lor, copiii expuși la multitudinea de idei sunt vulnerabili.
Fără să le pese că în afara telefonului în care se țese mirajul unei realități în care este, de fapt, foarte singur, există o viață și o lume. Ei poate nu știu. Dar tu?
