Curtea Constituţională a decis de curând că avocaţii pot pleda la orice instanţă, chiar dacă la instanţa respectivă lucrează o rudă de-a sa. Decizia vine să contrazică o lege aprobată anul trecut prin care se interzicea tocmai acest lucru.
Legea cu pricina a apărut pentru că se tot discuta despre neîncrederea românilor în justiţie. Până la apariţia acestei prevederi, avocaţii nu aveau voie să intre într-un dosar instrumentat sau judecat de o rudă. Apoi, legea le-a interzis apărătorilor să mai pledeze la instanţa la care lucra o rudă până la gradul trei. Actul normativ cu pricina nu a făcut decât să întărească o prevedere din legea avocaţilor, care, la momentul adoptării a fost declarată constituţională. Adică, nu încălca în nici un fel drepturile apărătorilor.
Acum însă, decizia Curţii Constituţionale contrazice două legi, una dintre ele având deja aprobarea acestei instanţe. Şi cu toate acestea ea va fi pusă în aplicare. O parte dintre avocaţii care au aflat despre noua prevedere nu sunt de acord cu ea. Dar, credeţi oare că nu se vor supune? Îşi vor refuza clienţii pe motiv că etica profesională nu permite aşa ceva?
Greu de crezut, mai ales că acesta poate fi un mare avantaj în atragerea clienţilor. Mai mulţi clienţi înseamnă venituri mai mari. Probabil, în scurt timp, avocaţii vor folosi hotărârea în favoarea lor. Că, logic vorbind, în momentul în care avocatul pe care vrei să îl angajezi îţi spune că e rudă cu judecătorul X de la instanţa la care tu ai proces, încrederea ta în el creşte şi îi plăteşti onorariul pe care l-a cerut.
Principiul angajării cuiva pe baza funcţiei rudelor este bine cunoscut în ţara noastră. Şi să nu spuneţi că nu e aşa. În toate instituţiile statului, şeful îşi angajează măcar o rudă. Că na, în cine să ai încredere mai mare dacă nu în propriile tale rude? Ce mai contează că toată lumea îşi pierde încrederea în justiţie şi în tot ce înseamnă oficialitate?
Până la urmă cei care ne conduc nu se încălzesc şi nici nu mănâncă încredere. Ei au nevoie de bani, de foarte mulţi bani pentru că nu se ştie cât vor fi la putere şi trebuie să îşi facă provizii. Şi uite aşa, din patru în patru ani se schimbă doar şefii şi rudele lor, iar noi, oamenii de rând rămânem cu aceleaşi probleme.
Revenind însă la avocaţi, decizia magistraţilor nu ne ţine nici de cald, nici nu ne ajută cu ceva, dar nici nu ne lasă impasibili. Dar, cu siguranţă, ne demonstrează încă o dată cum funcţionează sistemul românesc, oricare ar fi el. Tot ce ne mai rămâne de făcut este ne împăcăm cu ideea că totul va fi bine. Dacă nu aplicăm soluţia de avarie: ne încuscrim sau înrudim cu un avocat…
