Recunosc, am gândit-o încă din seara în care Galațiul și-a aprins luminile de sărbătoare: „Am avut și «feerii» mai frumoase”. Dar mi-am zis că ori mi se pare, ori sunt eu prea greu de mulțumit! Și că, dacă prima impresie nu m-a convins, cu siguranță a doua o va face...
Însă n-a fost „dragoste” nici la a doua vedere. Așa că o spun cu mâna pe inimă: Grădina Publică a arătat mai spectaculos decât acum, în unii dintre anii trecuți și nu prea îndepărtați. Nu știu de ce, dar actualele ornamente îmi par cam... stridente. Eu înțeleg spiritul de sărbătoare manifestat într-o explozie de luminițe colorate, dar parcă prea ne-a ieșit „shaorma cu de toate”. Iar înghesuiala de figurine și decorațiuni de pe scuarul central al parcului face ca multe dintre celelalte alei să rămână în umbră. Întunecate de-a dreptul. Nici după combinațiile de culori ale „feeriei” nu mă dau în vânt...
Nu! N-am să compar Galațiul cu târgurile de Crăciun din Craiova sau Brăila - văzute doar în poze. Ar fi nedrept să spun că acolo par mai dichisite, iar ornamentele puse cu mai multă inspirație și bun-gust. Am să fac comparația cu noi, în anii trecuții! Și voi spune că, dacă zona de la Inelul de Rocadă arată acum mai spectaculos grație iluminatului festiv, nu pot face aceeași apreciere despre decorațiunile de pe arterele Brăilei și Domnească, ori despre Grădina Publică...
Iar înainte de a mă judeca - gusturile nu se discută! - o să amintesc că Galațiul are un acord-cadru pentru un concept al luminițelor de sărbătoare. Mai exact „Realizarea conceptului tehnico-artistic personalizat, închirierea, montarea-demontarea echipamentelor de iluminat festiv pentru evenimentele din municipiul Galaţi pentru perioada 2024-2026”. Ei, conceptul de anul acesta mie zău că îmi scapă...
Dincolo de „feeria” de luminițe, organizarea „Tărâmului lui Moș Crăciun” din Grădina Publică e discutabilă. E bine că s-a renunțat la grădina zoo cu animale chinuite de anul trecut! Și la diorama cu Nașterea Pruncului Sfânt, ale cărei manechine riscau să le dea coșmaruri nu numai copiilor, ci și adulților mai slabi de îngeri.
Dar mi-ar fi plăcut, cel puțin marți seara, când am vizitat din nou Grădina Publică, ceva mai multă armonie. Măcar sonoră! Fiecare comerciant de produse alimentare, decorațiuni sau distracție își „urla” propria muzică, ca la bâlci. De nu te mai înțelegeai om cu persoană! Despre prețuri au scris deja colegii mei, iar cu privire la calitatea produselor și a serviciilor nu mă pronunț, că n-am încercat decât turta dulce.
Însă mi-ar fi plăcut ca Tărâmul lui Moș Crăciun să fie mai ofertant cu cei mici. Și mai atractiv, mai creativ, mai interesant.
Pentru că mi-amintește de bancul acela dinainte de 1989, cu piesele sustrase de la o fabrică de mașini de cusut: asamblate, tot mitralieră dădeau. În cazul nostru, oricâtă feerie ne-am dori... tot de bâlci avem parte!
