Dacă ar fi să facem un top al lucrurilor vizavi de care înjură cel mai mult gălăţenii, n-am niciun dubiu că pe primul loc ar fi mizeria din oraş, iar pe al doilea - lipsa parcărilor. Dacă aştepţi autobuzul, în orice staţie, oamenii înjură municipalitatea fiindcă e murdar Galaţiul. Spun, cu năduf, că, de regulă, angajaţii firmelor de salubritate vin târziu să măture şi să ridice gunoiul, iar atunci când o fac lasă uneori dezastru în urmă: gunoi pe lângă containere, resturi de mâncare ce zboară încoace şi încolo, pungi, sticle goale de plastic.
Despre faptul că, de multe ori, mizeria în cauză e făcută chiar de către cetăţenii care duc, vorba cântecului, găleata la gunoi sau de alţii, cei care trăiesc din căutatul în deşeuri, nu suflă nimeni o vorbă. În cel mai bun caz, dacă cineva recunoaşte că „şi oamenii sunt de vină, domnule, nu au cei şapte ani de-acasă!”, replica vine prompt: „Şi ce, nu plătim să se ridice gunoiul, să se măture? Plătim!”.
De partea conducătorilor auto, durerile se povestesc la coadă la spălătoria de maşini, la benzinărie sau la magazinele ori raioanele specializate în vânzarea de piese auto. Dacă nu se vaită că le-a picat servomotorul, s-a defectat ambreiajul sau nu le mai ţin frânele, şoferii înjură că, invariabil, când ajung acasă, nu au loc să parcheze. Mereu le fură cineva locul!
Trecând peste amănuntul, nesemnificativ, nu-i aşa, că, de fapt, locul nu le aparţine, mai trebuie spus ceva. E drept, spaţii de parcare nu sunt nici pe departe suficiente. În unele cazuri, în parcările blocurilor s-au construit – evident, cu autorizaţie! – magazine, care, până la urmă, sunt şi ele bune, doar tuturor ne place să coborâm, în papuci, la non-stop pentru cine ştie ce cumpărătură de ultimă oră.
Însă, dincolo de penuria absolut explicabilă de locuri pentru maşini, în condiţiile în care oraşul a rămas acelaşi, cu străzi şi trotuare la fel de meschine, dar cu cel puţin de zece ori mai multe vehicule, trebuie recunoscută o realitate. Foarte mulţi şoferi parchează aiurea. Dar aiurea rău! Văzând poziţiile absolut anapoda în care zac lângă bordură unele frumuseţi pe patru roţi, nu poţi să nu constaţi că, totuşi, parcă era mai bine când, la examenul pentru permis, era obligatorie şi o probă în poligon. Unde asta făceai: manevre şi parcări. Aşa, n-ar mai fi ajuns în trafic (şi, inevitabil, înapoi la ei acasă, unde tot prost garează) tot soiul de specimene automobilistice care parchează de parcă i-ar fi pişcat, tocmai când să aşeze binişor maşina în linie cu cea de alături, vreo streche.
Am văzut în Galaţi, lângă 20 de maşini aşezate frumuşel, oblic, tocmai ca să încapă mai multe, una care, singurică, ocupase trei locuri. Şi nimeni nu l-a aşteptat pe şoferul cu pricina să-i bată obrazul! Am văzut în parcările supermarketurilor, de regulă aglomerate, inşi care nu sunt în stare să pună frumuşel maşina la dungă (care dungă e pictată pe asfalt!) şi irosesc inutil locul de parcare alăturat, unde nu mai poate intra decât vreo motoretă.
Dar, la o adică, nimeni nu-şi recunoaşte vreo vină: şoferii nu au locuri de parcare fiindcă alţii, niciodată ei, nu parchează bine sau le fură locurile. E ca şi cu gunoiul: e mizerie fiindcă alţii, nu noi, nu sunt civilizaţi.
În realitate, lucrurile stau exact cum comenta, pe site-ul ziarului, un cititor: „Nimeni nu oferă o soluţie, nimeni nu spune haideţi să ne unim, măi, oameni buni, să încercăm să găsim împreună o rezolvare. Spiritul civic în România se manifestă prin înjurături”. Din păcate, cam are dreptate.
