A doua zi după ce mulgea, în direct, oaia la o televiziune, Gigi Becali lansa SOS-uri către un alt post, din casa asediată de mascaţi. La ora la care scriu aceste rânduri, faimosul patron al Stelei aştepta, reţinut în arestul poliţiei, să vadă dacă va fi sau nu arestat 29 de zile.
Dar decizia finală nici măcar nu mai contează. Că este reţinut 24 de ore sau că va rămâne 29 de zile în arest, Gigi tot vedetă rămâne. În loc să mulgă oile şi să danseze în platou, va povesti curând, în serial, experienţa sa de martir sacrificat pe altarul caselor şi afacerilor familiei Băsescu, via procesul lui Popoviciu.
Pentru că în plin scandal cu „doi şi un sfert”, serviciile şi afaceristul cercetat de ani buni pentru terenul agricol-imobiliar, când casele, terenurile şi sumele deţinute de familia Băsescu se derulau lejer pe micile ecrane, seară de seară, mutarea atenţiei pe oierul-şef al neamului românesc a fost o lovitură liberă ce se va transforma într-una de pedeapsă.
Cum spun unii dintre cei mai slobozi la gură, „au pus-o”. Cu toţii. Nu numai că Gigi va urca vertiginos în topul preferinţelor locuitorilor mioritici, dar va şi rămâne acolo multă vreme. Păi, e vorba de bunul omului, de maşina lui, pe care poliţia n-ar fi recuperat-o în veci, dacă stelistul nu-şi făcea singur dreptate, spun oamenii.
Sunt nenumărate cazurile de dispariţie definitivă a unor autoturisme. Aşa că hoţii prinşi, care se plâng apoi că au fost sechestraţi, nu atrag simpatia publicului, ba mai mult, sunt bombardaţi cu aceleaşi „drăgălăşenii” ca şi poliţiştii care nu găsesc maşinile furate.
În concluzie, Gigi s-a scos şi poate candida liniştit şi la preşedinţie, simpatia pentru el fiind asigurată. Ce case, ce frate, fiică sau nepot, care erau numărate precum ouăle din alt banc (cu Năstase, căruia Băsescu îi vrea capul)?
Nimic nu mai interesează la fel de serios ca ridicarea în direct a celebrului Gigi. Şi aici nepotrivirile se ţin lanţ. Întâmplarea cu maşina are vreo două luni vechime, mandatul era de percheziţie, dar mascaţii au stat la poartă, el trebuia adus la poliţie cu mandat, dar a vorbit mai întâi vreo două ore cu televiziunile, după care a ieşit printre jurnalişti şi camere de filmat şi a plecat cu maşina personală.
Însă, ce mai contează? Funia interesului material era prea aproape de parul familiei Băsescu, trebuia acţionat în forţă. Nevoia unui ţap ispăşitor fiind urgentă, au luat ce-au apucat mai întâi.
S-a dat Becali la Popoviciu, că şi el vroia pământ ca strămoşii din 1907, se dă şi Popoviciu cu ai lui la Becali. Şi dă-i şi luptă, pe ratingul televiziunilor şi atenţia electoratului, îndreptată spre orice altceva decât brandul Băsescu.
Numai că socoteala de la Cotroceni nu se potriveşte cu cea din târg de la Afumaţi. Or fi iubind românii lejeritatea populară, cu sau fără şuviţă, a marinarului, dar cu fotbalul nu te pui. Plus că, la capitolul „captatio benevolentiae”, cămaşa de oier cu aptitudini demonstrate e mai aproape decât vestonul de căpitan plimbat prin porturile lumii.
Aşa că Gigi, înainte de sfintele sărbători ale Paştelui şi cu icoana(ele) dăruită(e) la Muntele Athos, e numai bun de martir al neamului, ţintuit de duşmani în beciurile poliţiei. Ca să scape preşedinţia de întrebări.
