Se spune că oricine poate fi cumpărat, depinde cât de mare e preţul. Personal, nu sunt de acord cu sintagma, dar, desigur, excepţiile confirmă regula. De-a lungul anilor, au fost multe tentative de "îndulcire" a electoratului. Şi nu vorbesc acum despre celebrele găleţi inscripţionate cu sigla partidelor, sticlele de ulei, mesele gratuite de pe la diferite sărbători populare sau spectacolele în aer liber cu care primarii de toate culorile politice încearcă să-şi cumpere bunăvoinţa cetăţenilor. Mă refer la legile adoptate pentru a câştiga votul unor categorii de persoane care nu susţinuseră respectiva grupare.
O astfel de categorie, mereu curtată, o reprezintă tinerii între 18 şi 30 de ani, cei mai doriţi de către formaţiunile politice, pentru că nu au ieşit la vot până acum, deci ar putea fi convinşi să ţină cu oricine. În principiu, cel puţin.
Am auzit discuţii în care politicieni de vârsta a treia îi considerau pe tinerii lor alegători nişte "habarnişti" lipsiţi de compas, de educaţie, de resurse. Adică manevrabili şi uşor de cumpărat. Şi cum poţi convinge un tânăr mai uşor decât dându-i acces la distracţie mai ieftină? Gratuitatea pe CFR, decisă la începutul anului acesta, se înscria exact în acest tip de mită electorală deghizată. Şi dacă, anterior, studenţii până în 26 de ani beneficiau de un număr finit de călătorii reduse pe an, indiferent de traseu, dar la clasa a II-a, acum, pentru prima dată, erau incluşi în gratuitate toţi studenţii, indiferent de vârstă, chiar şi masteranzii sau doctoranzii. Evident, nu foarte mulţi au şi beneficiat de cadou, fiindcă n-au fost norme de aplicare a actului normativ şi, până au apărut ele, studenţii erau deja în sesiune. Imediat ce sesiunea s-a încheiat şi, probabil, de la casele de bilete ale CFR au început să curgă solicitările de bilete gratuite, guvernanţii cei vajnici şi-au dat seama că nu-şi permit pomana, care oricum nu funcţionase, tinerii fiind printre primii la proteste. Drept pentru care, pe 14 februarie, la iniţiativa senatorilor Eugen Teodorovici (PSD) şi Florin Cîţu (PNL), a apărut un amendament care limitează călătoriile gratuite pentru studenţi doar între localitatea de domiciliu şi cea unde este universitatea. Asta, probabil, ca tinerii să poată merge acasă şi la vot, când o fi cazul, nu? Îhâm, vezi să nu!
