Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi a devenit un actor foarte important în domeniul cercetărilor integrate de mediu pentru Dunăre şi ecosistemele asociate. Direcţiile de cercetare în chimie, biologie, ecologie, fizică s-au dezvoltat, în principal, prin intermediul echipelor de cercetători ai Centrului European pe Probleme de Mediu, coordonat de prof. dr. ing. Lucian P. Georgescu.
Una dintre direcţiile noi este monitorizarea radioactivităţii, dezvoltată în prezent prin intermediul Unităţii de Cercetare INPOLDE, coordonată de prof. dr. habil. Antoaneta Ene. În ultimii patru ani s-au realizat studii cu privire la nivelul radioactiv natural din apă, alimente, dar şi aerul spaţiilor publice, iar cercetătorii de la Dunărea de Jos au ajuns la nişte concluzii interesante.
Apa de Dunăre, mai bună decât cea de Vrancea
În ceea ce priveşte analiza apei potabile din judeţele Galaţi, Brăila şi Vrancea, care a avut în vedere doar nivelul substanţelor radioactive naturale, s-a constatat că apa de Dunăre este mult mai sănătoasă decât cea de adâncime, din Vrancea. “Galaţiul se află într-o situaţie de mijloc, fiind utilizate, în amestec, atât surse de apă de suprafaţă, respectiv Dunăre, cât şi surse de apă de profunzime (foraje). În cadrul studiului, s-au făcut măsurători asupra nivelului de poloniu, plumb, uraniu, toriu, radiu, acestea prezentând, peste o anumită concentraţie, un potenţial toxic pentru organismul uman. Rezultatele intermediare au arătat că apa de Dunăre conţine mai puţine astfel de elemente şi că, pentru toate apele din zonă, nu există depăşiri ale concentraţiilor maxim admise, conform legislaţiei în vigoare. Substanţa radioactivă prezentă în apele potabile din zona studiată este radiul-226, dar care se află într-o concentraţie de aproximativ cinci ori mai mică decât cea maximă admisă”, a declarat prof. dr. ing. Lucian Georgescu. De altfel, datele stau la baza unei lucrări de doctorat despre apele potabile din zonă, ce va fi prezentată la sfârşitul acestui an.
De la ruşi nu vine norul radioactiv
În plus, după explozia mai mult sau mai puţin mediatizată din Rusia, echipa a efectuat determinări ale substanţelor radioactive din aer (e vorba de prezenţa radionuclizilor artificiali iod-131 şi cesiu-137 din aerosoli). Din fericire, concluzia măsurătorilor efectuate după eveniment este că, în zonă, nu au existat poluanţi radioactivi artificiali. În ceea ce priveşte o posibilă încărcare radioactivă naturală a principalelor alimente esenţiale consumului uman – pâine şi lapte – rezultatele analizelor au fost, de asemenea, îmbucurătoare. Cum studiul a avut în vedere şi spaţiul din şcolile publice, o analiză a radonului-222 a arătat că maximele valorilor determinate sunt la jumătatea valorii maxim admise (de 300 Bq/m3), conform legislaţiei în vigoare.
“Vom iniţia colaborări cu cei de la Facultatea de Medicină şi Farmacie în vederea realizării unui studiu ce vizează legătura dintre unele boli cronice şi evoluţia parametrilor din mediul înconjurător. Sperăm ca până la finele anului 2019 să primim finanţare pentru cel mai mare proiect de cercetare de mediu al Universităţii, constituit dintr-o navă de cercetare şi o clădire ce vor găzdui laboratoare dotate la cel mai înalt nivel internaţional în aceste domenii de cercetare. Noul centru ne va permite să abordăm ecosistemele Dunării în integralitatea lor şi să ne extindem cercetarea pe genetică şi radiochimie. În câţiva ani vom fi indispensabili pentru orice proiect pe Dunăre şi ne vom putea valorifica cu adevărat poziţia”, a declarat prof. dr. ing. Lucian P. Georgescu. UDJG a depus cinci cereri de finanţare pe programe de mediu din care unul este în implementare şi alte trei sunt finanţate şi urmează contractările în septembrie.
