O gălăţeancă, profesor şi artist în Marea Britanie

O gălăţeancă, profesor şi artist în Marea Britanie
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Absolventă a Facultății de Arte din cadrul Universității din Coventry, gălăţeanca Diana Nour (fostă elevă a Liceului de Arte "D. Cuclin) s-a remarcat ca artist în Marea Britanie, unde a şi predat.

- Ai fost o elevă eminentă, apreciată de profesori și cu mari șanse de a te integra artistic în orașul tău natal. Ce anume te-a determinat să studiezi la Universitatea Coventry?

- Din curiozitate și dorința de a experimenta; sunt două caracteristici specifice vârstei la care am luat aceasta decizie. Nu a fost ușor, dar dacă ar fi să fac această alegere din nou, aș face la fel. Nu știu dacă aș fi înțeles la fel de bine copilăria mea, dacă nu aș fi avut acești ani departe de „acasă”. Mirosul de acasă, mâncarea de acasă, emoțiile revederii familiei și dorința de a te întoarce au căpătat altă culoare. Să înțelegi locul din care provii și greutatea lui e un proces continuu de-a lungul vieții.

- Care a fost cea mai mare provocare artistică pe care ai avut-o în timpul în care ai predat la Universitate?

- Am crescut cu un părinte cadru didactic și cu dorința arzătoare de a ajuta alți oameni. Fiecare zi a unui dascăl e o provocare. Îmi este încă greu să mă înţeleg pe mine, cu atât mai greu pe alţii. Aș spune că cea mai mare provocare a fost să mă opresc din a înțelege studenții și mai degrabă a învăța să-i ascult. M-am găsit de multe ori încercând să mă pun în hainele studenților și să-mi aduc aminte de ce aveam eu nevoie ca să îmi fie stârnită curiozitatea și motivația. Mi s-a părut incredibil de greu să-mi adun forțele, să pot să nu tai din ambițiile lor.

- Ai debutat în Anglia în anul 2012, cu expoziția personală „Home”, iar apoi au urmat o serie de proiecte și în alte țări.

- Cu ocazia Zilei Europei, în 2013 am organizat alături de Reprezentanța României din Bruxelles o expoziție personală intitulată „Home”, în ideea de a promova protejarea naturii și mediului înconjurător. Mesajul transmis e un răspuns al iubirii pe care o port față de natură și față de copilăria petrecută în natură. Tocmai pentru că am luat sentimentul de „acasă” cu mine peste tot. Am continuat să particip la diferite ințiative și concursuri de-a lungul timpului; spre exemplu, am colaborat cu ArtSpace Coventry, care s-au oferit să-mi organizeze o expoziție personală în Coventry, ca apoi să mă invite să particip la o expoziție de grup la PluSpace intitultă „Hijack”, unde am avut ocazia să expun cu mai mulți absolvenți de facultate și să împart povești cu experiențele de după absolvire.  În anul 2019, am fost invitată să particip la o expoziție în Bali, Indonezia, organizată în urma unei selecții: unul sau doi artiști din diferite țări.

- Din experiența ta, crezi că mai este astăzi munca, studiul intens, calea către succes în artă sau important este o imaginea bine promovată?

- E puțin prea devreme să pot răspunde categoric la această întrebare, deoarece succesul într-o carieră artistică apare mult mai târziu. Creația, chiar și actul de a-ți atribui titlul de artist, e un drum anevoios și lung. Categoric pot spune că studiul intens va fi bine răsplătit, iar acest lucru se poate manifesta în multiple forme, dar cred mai degrabă că insistența și continua motivație e calea succesului. O carieră în lumea artei poate fi destul de dificilă și plină de obstacole și adesea bazată şi pe a fi la locul potrivit în momentul potrivit.

- Spune-mi mai multe despre ceea ce se petrece la nivel artistic în Anglia. Care ar fi diferențele artistice dintre România și Marea Britanie?

- Marea Britanie are câteva tendințe care din punctul meu de vedere sunt împărțite în funcție de generații. Artiștii de vârsta mijlocie sau după sunt mai degrabă influențați de metode tradiționale, sunt mai romantici sau își folosesc arta în scopuri practice, în tehnici de broderie, artă decorativă sau textilă, însă sentimentele transmise cad ușor în plan secund. Artiștii din generația modernă sunt foarte mult axați de „probleme” ale secolului XXI. Anxietatea, evoluția inteligenței artificiale, evoluția tehnologiei, LGBT-ul, par să fie subiecte destul de abordate de generațiile tinere, chiar și în artă. Găsesc România mult mai apropiată de tendințele generațiilor mai în vârstă din Marea Britanie, dar și ușor mai riguroasă și mai rezistentă în a accepta un individ sub rangul de artist. O parte din mine nu mi-a dat voie să mă numesc artist multă vreme și ca influență a educației din România.

Ai o afinitate pentru natură în creația ta plastică, dar ce te mai inspiră? Care este povestea lucrărilor tale?

- Inspirația este în percepția mea similară cu procesul de concepție. Este egalul studiului intens de care pomeneam mai sus. Fie că provine dintr-o trăire intensă, o preferință sau dragoste pentru ceva anume, inspirația e mereu legată de ceva ce ne transmite un sentiment intens, îmbinat cu dorința de cunoaștere, dar nu întru totul. Misterul sau partea neînțeleasă e culoarea lucrărilor. De aceea cred că lucrările mele sunt pline de culoare. Sunt un călător în lume și departe de a o înțelege.

Îți dorești să revii în România? Dacă, da, de ce?

- Îmi e greu să vorbesc despre plecatul din România ca un act definitiv. M-aș întoarce, dacă aș simți că sunt pregătită să dau suficient de mult cât mi s-a dat. Mi-aș dori să pot veni în România ca să ofer ajutor și oportunități tinerilor creatori. Aș vrea să ofer ce mi s-a dat.

Citit 3782 ori Ultima modificare Marți, 12 Mai 2020 19:32

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.