În ultimele luni, casa noastră a devenit birou, loc de joacă, cinema, cabinet medical și sală de clasă. Criza sanitară ne-a forțat să digitalizăm atât relația cu locul de muncă, cu autoritățile statului, și ne-a arătat că tehnologia ne poate ajuta să avem acces la o mare parte din lucrurile de care avem nevoie în viața de zi cu zi dar și că putem să învățăm atâta vreme cât avem la dispoziție un telefon cu acces la internet. Iar nimic de acum înainte nu va mai fi la fel în universul nostru.
Decretarea stării de urgență i-a prins pe elevi în plin semestru doi al anului școlar 2019/2020. Și, deși vorbim de ani de zile despre manuale digitale și despre cum să ne ajutăm și de alte unelte în procesul educațional, cum ar fi de gadget-uri noi și de resursele inepuizabile pe care le găsim pe internet, marea majoritate a profesorilor și elevilor nu a putut să ducă lecțiile 100% în online.
Fără abilități sau resurse digitale
Un motiv ar fi faptul că nu toți au acces la internet sau măcar la un telefon. Date recente ne arată că 1 din 3 elevi nu are acces la învățământ digital și 30% dintre elevi nu au acces la internet. Prin urmare, în multe zone din România rurală școala s-a oprit atunci când s-a mutat online.
Însă nu este singurul element lipsă din digitalizarea procesului educațional. Un alt element lipsă este faptul că avem atât profesori cât și elevi fără abilități digitale de bază. Și dacă în cazul profesorilor lucrurile tind să se schimbe, rămâne problema tinerilor care nu dobândesc acest set de cunoștințe.
Un studiu dat publicității spre finalul lunii aprilie de Parlamentul European, denumit Regândirea educației în era digitală, analizează digitalizarea procesului educațional.
În cadrul acestui raport, realizatorii menționează faptul că atât elevii, cât și profesorii sunt nevoiți să se adapteze transformărilor digitale pentru a ține pasul cu cerințele pieței muncii, ale provocărilor globale și ale societății.
Astfel, din raport aflăm faptul că regândirea educației în era digitală este o condiție esențială pentru competitivitatea continentului european pe plan global, prin crearea unei forțe de muncă care este pregătită pentru locurile de muncă ale viitorului și pentru o piață în schimbare.
Tot din studiu aflăm faptul că sunt diferențe în ceea ce privește abilitățile digitale ale elevilor în funcție de țară, la nivel european. Iar România, din păcate, este pe ultimul loc în acest clasament deși generațiile de elevi care sunt în școală acum, sau chiar cei care au dat în acest an examenul de Bacalaureat sunt acei nativi digitali – generația care s-a născut având la dispoziție internet de mare viteză, calculatoare și telefoane inteligente.
Cel puțin, așa ar fi fost cazul. După cum vom vedea în cele ce urmează, lucrurile nu stau deloc bine la nivel național, iar circa 300.000 de copiii din România sunt deconectați de la educație.
Pe ultimul loc în UE
Potrivit datelor Eurostat din 2019, doar 19% dintre tinerii cu vârsta între 16 și 19 ani din țara noastră au abilități digitale peste medie (adică pe lângă capacitatea de a scrie și trimite mailuri, pot instala un software sau aplicații, pot folosi servicii de digital banking, pot sorta și analiza date într-un Excel sau pot redacta documente).
În același timp, 33% dintre tineri au skill-uri digitale de bază (pot trimite mailuri, pot instala aplicații, pot folosi elementele de bază dintr-un Excel).
Deloc de apreciat este faptul că 41% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 19 ani au abilități digitale scăzute – pot trimite un mail, dar nu au folosit niciodată un editor pentru fotografii, de exemplu.
Comparativ, la vecinii bulgari raportul este 23% – 30% -36%.
La polul opus se află Finlanda și Luxemburg (pe primul loc în top), cu 81% dintre tineri care au abilități digitale peste medie, urmate de Austria, Olanda și Estonia cu 77%.
Potrivit datelor statistice din 2017/2018, studiul arată că, la nivelul Uniunii Europene, circa 84% dintre gospodării au acces la un calculator.
Însă există diferențe între țările din UE. De exemplu, dacă în Olanda 98% dintre locuințe au un calculator, în Bulgaria doar 63% dintre locuințe au un astfel de dispozitiv. Iar dacă în Luxemburg 85% dintre elevii de liceu folosesc calculatorul cel puțin o dată pe săptămână, doar 29% dintre elevii români au acces la calculator cel puțin o dată pe săptămână.
Cu cât mai puțini elevi au acces la calculator, cu atât mai mic este procentul celor care au abilități digitale peste medie. De aceea Cipru, Bulgaria și România sunt pe ultimele locuri în Europa din punctul de vedere al abilităților digitale peste nivelul de bază.
Generația digitală școlită de profesori non-digitali
„Pe lângă lipsa accesului la calculatoare sau la alte dispozitive cu acces la internet, ca de exemplu smartphone-uri, această generație care ar trebui să fie a nativilor digitali este educată în școli de profesori care încă nu s-au adaptat la transformarea digitală sau de dascăli care, deși utilizează frecvent instrumente digitale, aplicațiile digitale nu sunt adesea adaptate în mod semnificativ din punct de vedere pedagogic”, după cum se menționează în raportul elaborat la nivelul UE și dat publicității la finalul lunii aprilie 2010.
„Mai mult, marea majoritate a cadrelor didactice nu participă sau participă doar sporadic la dezvoltarea profesională axată pe educația digitală”, se mai spune în raport.
Noile tehnologii didactice ar putea oferi oportunități de personalizare a contextelor de învățare, îmbunătățind astfel motivația și retenția elevilor.
Împreună avem puterea să nu lăsăm niciun elev în urmă
Digitalizarea educației presupune acces la tehnologie și la resurse, în special în zonele rurale ale României, acolo unde există riscul creșterii exponențiale a abandonului școlar, așa cum arată studiile de caz din toate țările care au avut parte de episoade de închidere a școlilor în alte pandemii localizate (spre exemplu țările care au trecut prin pandemii de Ebola în ultimii ani).
Școala din Valiză, program inițiat de Fundația Vodafone România, aduce în zonele rurale tehnologia de care copiii și profesorii au nevoie pentru a putea fi conectați la educația digitală, pentru a nu lăsa niciun elev în urmă. Acest program le oferă atât elevilor, cât și dascălilor acces la laptopuri, tablete, sisteme audio – video cu încărcare încorporată, acces la internet și la platforma de e-learning care conține cursuri online, precum și o bibliotecă digitală cuprinzătoare.
Digitalizare cu forța
Alexandru Holicov, fondator și CEO Adservio, una dintre cele mai mari platforme digitale pentru sistemul educațional din România, ne-a precizat:
„Cu siguranță, România nu a fost pregătită pentru o astfel de adaptare la educația digitală, cel puțin nu atât de rapidă. Perioada recentă a adus provocări pentru fiecare dintre actorii implicați în educație.”
Alexandru este de părere că ar fi fost nevoie de o perioadă de adaptare. Faptul că școlile s-au închis fără a exista o strategie în acest sens s-a resimțit, spune el.
„Chiar din momentul anunțării măsurii de închidere a școlilor am acordat serviciile noastre complet gratuit către toate unitățile școlare nedigitalizate din România. Încă din primele zile am primit un număr foarte mare de cereri și în fiecare zi comunități de elevi, părinți și profesori s-au alăturat eȘcolii Adservio”, adaugă Alexandru Holicov.
Alex Mălureanu, cofondatorul companiei de eLearning Ascendia, fondată în 2007, consideră că avem o șansă reală să evoluăm sistemul educațional cu ajutorul tehnologiei:
„Va fi foarte greu, ca țară, să ne adaptăm și să avem progres real, dar se poate face. Orice perioadă de stres reprezintă o oportunitate de creștere.”
Deschiși la schimbare
Totuși, Alex Mălureanu ține să evidențieze și părțile bune a ceea ce s-a întâmplat în sistemul de învățământ în aceste luni.
Printre ele, de apreciat este faptul că profesorii au fost deschiși la schimbare, așa că multe cadre didactice au înțeles pericolul și potențialul colaps al sistemului educațional și s-au mobilizat pentru a ajuta.
Acest lucru a fost observat și de echipa Narada, un start-up educațional care caută și implementează soluții rapide și eficiente de modernizare a educației.
”Deseori a funcționat mai bine saltul la educația digitală în comunitățile dezavantajate. Cu precădere în mediul rural profesorii și învățătorii tind să aibă încă un statut credibil în fața comunității și, de asemenea, conștiința faptului că aportul lor e foarte relevant, nu doar pentru acumularea de cunoștințe pe care o presupune procesul educațional, dar pentru întreaga calitate a vieții copiilor. Și atunci, pare că acesta a fost un fundament bun pentru eforturile lor de a muta școala în mediul digital”, spune Andra Munteanu, cofondator Narada.
Programe de formare digitală pentru profesori
Însă, așa cum spune Alex Mălureanu, cofondatorul Ascendia, formarea profesorilor este esențială.
Iar acest lucru a fost posibil prin lansarea unor programe de educație digitală pentru profesori. Numărul mare de profesori care au ales să urmeze aceste programe ar putea fi influențat de faptul că Ministrul Educației a subliniat obligativitatea acestui gen de cursuri pentru cadrele didactice odată cu începerea noului an școlar, 2020/2021.
Printre aceste programe s-a numărat cel inițiat de Digital Nation, o organizație românească ce dezvoltă programe disruptive de antreprenoriat și formare de competențe digitale recunoscute la nivel european.
Peste 35.000 de profesori din toată țara – aproximativ 15% din totalul cadrelor didactice din România – au participat în perioada 4 aprilie – 18 mai 2020 la cursurile accelerate de formare în predarea online Profesor în Online.
Profesorii înscriși în program au venit din arii de predare mixte: 60% au fost cadre didactice din ciclul de învățământ primar și gimnazial, urmate de liceal (24,6%) și preșcolar (12,6%), conform Zoom.ro.
