Din colecţia "Cele mai frumoase poezii despre iluzii"
Astăzi începe rochia de mâine,
rochia ceea fără timp şi loc…
zvârl oasele trecutului la câine,
pun hamuri la tristeţe şi noroc,
tai gâtul rătăcirilor din care
am dat să bea la zâne şi la cai…
sunt gata de primit şi de urcare
cu tot cu tine-n visuri, Lorelei!
Mâine începe rochia de seară,
movă şi lungă până la sfârşit…
se vede ruj de buze pe ţigară,
o cupă cu tăcere, un chibrit,
o mână-ntinsă ca o alinare,
ochi liniştiţi şi mari după sărut…
ce singură e rochia în care
ai fost cu mine, Lorelei, demult!