“Suntem liderii cercetării pe Universitate", spune decanul Petru Alexe, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor (SIA) derulează şase programe de licenţă, tot atâtea de masterat şi trei domenii de doctorat pe inginerie industrială, ingineria produselor alimentare şi biotehnologii. Studenţii de la SIA dau de mâncare colegilor, pentru că preparatele şi lactatele produse în laboratoare, după reţete tradiţionale, ajung la cantina din campus sau în magazinul din incinta facultăţii. Iar profesorii primesc brevete de invenţii pentru alimente bio care nu există pe piaţă. Cum se prezintă la ora actuală o facultate unde, pe vremuri, se înghesuiau câte 15 candidaţi pe un loc, făcând Galaţiul celebru, ne spune prof. univ. dr. Petru Alexe, decanul SIA.
Proiect de şase milioane de euro
În ciuda faptului că în ţară au mai apărut, după Revoluţie, alte 28 de facultăţi de profil, Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor de la Galaţi îşi vede liniştită de drum. Un drum frumos şi crescător, care a fost posibil datorită profesorilor pasionaţi de cercetare.
“Ne lăudăm cu cel mai mare proiect interdisciplinar finanţat din fonduri europene pe Universitatea <<Dunărea de Jos>> din Galaţi, în valoare de şase milioane de euro. Graţie lui vom avea Centrul român pentru modelarea sistemelor recirculante în acvacultură, ceea ce presupune dotarea interdisciplinară a laboratoarelor existente şi înfiinţarea unora noi, laboratoare care vor deservi alte şase facultăţi (Medicină şi Farmacie, Ştiinţe Economice şi Administrarea Afacerilor, Ştiinţe Juridice, Nave, Ştiinţe şi Inginerie)”, explică Petru Alexe. Pentru instituţie, acest lucru înseamnă aparatură de microscopie, cromatografie şi spectroscopie de masă, sistem informatic de înaltă performanţă şi laboratoare de histologie, nutriţie animală etc. bine puse la punct. Pentru comunitate, proiectul îşi propune creşterea producţiei de peşte, astfel încât consumul să ajungă de la 4-5 kilograme, la 20 de kilograme de peşte pe om, anual.
“La capitolul infrastructură rivalizăm cu cele mai performante laboratoare şi săli de producţie din Europa şi SUA. Ceea ce ne permite să ne menţinem în topul pregătirii academice, adică formăm cu succes masteranzi şi doctoranzi în domeniu”, spune Petru Alexe. Decanul ne-a dezvăluit că, de anul acesta, vor fi aprobate spre derulare programe de masterat cu predare intensivă în limbi străine, pe siguranţa alimentară şi nutriţie, pentru studenţii din afara ţării.
Absolvenţi mai fericiţi?
Cel mai mare câştig al studenţilor de la SIA este că au unde face practică şi sunt cooptaţi încă de pe băncile şcolii în programe de cercetare. “Chiar dacă Galaţiul este într-o zonă de pericol, absolventul nostru a reuşit să se adapteze: el se poate angaja fie într-un magazin mic, fie ca inginer într-o hală de producţie, pe distribuţie auxiliare sau în alimentaţie publică, poate fi nutriţionist sau dietetician, ba chiar poate lucra şi în spitale. Acoperim o zonă de servicii destul de mare. Evident, aş fi preferat să avem producţie şi absolvenţii noştri să lucreze în fabrici de preparate sau lactate. Sper ca România să se uite bine în oglindă şi să vadă cine este şi ce poate. În zona de agricultură şi industrie alimentară noi putem să facem foarte multe şi trebuie să ne valorificăm această şansă”, spune decanul SIA.
Heineken interesat de berea produsă la SIA
Studenţii SIA au participat cu proiecte interesante la toate concursurile Ecotrophelia şi s-au întors cu premii. Profesorii lor obţin brevet după brevet: cel mai recent produs premiat la Salonul de Inventică aparţine SIA – e vorba de nectarul bio de dovleac. Iar cei de la Heineken s-au arătat interesaţi de berea fabricată de studenţii aflaţi în practică. Sunt rezultate concrete care recomandă o facultate de 65 de ani, cea mai veche pe acest profil din România.
CITEŞTE ŞI: Studenţii de la Inginerie, angajaţi de pe băncile facultăţii
