* Pitit după uşă, corpul carbonizat al micuţului Andrei-Ionuţ din Tuluceşti grăieşte despre agonia ultimelor clipe trăite de copilaşul de doi ani *
Din Andrei-Ionuţ nu a mai rămas aproape nimic. Lăsat în casă de mătuşa lui de 16 ani, băieţelul, care ar fi împlinit pe 10 noiembrie doi ani, a tras un lemn din sobă. Urmarea nu este greu de bănuit: lemnul i-a scăpat copilului din mâini, flăcările cuprinzând într-un minut casa de paiantă.
După două ore de rupt bucăţi din casă, pompierii au reuşit cu greu să ajungă la Andrei. Aprinsă lângă locul în care un copil nevinovat şi-a găsit cumplita moarte, o lumânare este aproape singurul indiciu că, ghemuit între perete şi uşă, se află şi corpuşorul celui mic.
Un copil în grija altui copil
Ora 15,45. Vecinii zăresc fum ieşind din casa familiei Dobrin şi alertează Pompierii prin 112.
„Am încercat să intru în casă, să-l salvez pe cel mic, dar mai rău am făcut: când am deschis eu uşa, am lăsat să intre aer şi a bufnit flacăra. M-a aruncat afară. N-am putut să fac nimic”, povesteşte Costică Deceanu, de 40 de ani, vecinul de peste drum.
Lăsată acasă de sora ei, Mihaela Mitache, de 20 de ani, să aibă grijă de fiul ei Andrei, o adolescentă de 16 ani tremură din tot corpul. Nepotul ei a ars după ce ea l-a lăsat lângă plita încinsă, cu care încerca să facă în casă cald.
Părinţii – muncitori cu ziua, la Vânători
Copila povesteşte dârdâind că „…am ieşit doar un minut, până la vecina de peste drum, să-mi dea o farfurie de mâncare să-i dau lu’ cel mic să mănânce”.
„El era în pat când am plecat. Nu ştiu de la ce a ars casa. Ştiu că eu încinsesem plita, să se facă cald. Soră-mea, Mihaela, mama copilului, şi soţul ei, Daniel, sunt la Vânători, unde muncesc cu ziua. Ea încă nu ştie nimic. Mai am o soră, dar ea e măritată la Odaia Manolache”.
Singur în casă
„În casă locuiam eu, cu sora mea, bărbatul ei, copilul, şi fratele meu de 15 ani. Fratele meu nu era acasă, el era la bunica, în deal. Copilul a rămas singur cât am ieşit eu”, recunoaşte fetiţa de 16 ani.
Se lasă cu greu convinsă să se ducă să îmbrace nişte haine uscate peste puloverul ud, în care clănţăne de frig.
Casa, distrusă de foc
„Alde Mihaela au telefonul închis”, anunţă şi vecinii care o caută pe mama băieţelului. Adunat de prin toate părţile, satul priveşte cum casa Dobrinilor (Nota redacţiei: părinţii decedaţi ai celor trei fraţi care locuiau în casă) este făcută bucăţi de către oamenii focului.
Arzând prin interiorul pereţilor, prin lemnele care alcătuiesc podul, casa de paiantă se destramă sub răngile cu care pompierii trag, doar-doar vor stinge flăcările mocnite şi vor găsi copilul.
Găsit lângă uşă
Când unul dintre bărbaţii îmbrăcaţi în uniforme ignifuge trage brusc piciorul şi îşi strigă colegii, vestea ajunge imediat la toată lumea: Andrei a fost găsit după uşă, pe unde încerca probabil să iasă. Criminaliştii intră, fac fotografii, iau probe, măsoară.
Locul de lângă lumânare
Înghesuiţi unii în alţii, biciuiţi de frig şi miros iute de ars, sătenii aşteaptă „să scoată copilul”. Dar din Andrei… nu a mai rămas aproape nimic. O lumânare aprinsă lângă colţul în care băieţelul şi-a găsit ghemuit sfârşitul indică că prin scrumul casei se ascunde şi corpul celui mic.
„Cum a putut să moară…?! Andrei, ce copil deştept şi drăgălaş era, vorbea, se juca, venea la noi…”, începuse o femeie un bocet surd.
Nesupravegheat, băieţelul a scos lemne aprinse din sobă
„Am intervenit cu două autospeciale pentru stingerea unui incendiu izbucnit în comuna gălăţeană Tuluceşti”, declară locotent-colenelul Liviu Bârlan, reprezentantul Inspectoratului pentru Situaţiile de Urgenţă Galaţi şi continuă:
„Din nefericire, un copil mic a căzut victimă flăcărilor, cauza probabilă pentru declanşarea flăcărilor fiind chiar joaca celui mic cu focul. Se pare că băieţelul, lăsat nesupravegheat, a scos din sobă un lemn care ardea şi l-a scăpat pe jos, focul extinzându-se cu repeziciune în întreaga locuinţă”.
Un noiembrie al durerii
Un copilaş nu a mai apucat să fie alintat şi răsfăţat cu jucării de ziua lui. În doar o săptămână, Andrei ar fi împlinit doi anişori şi gânguritul lui ar fi umplut inimile celor dragi.
Va fi în schimb un 10 noiembrie al durerii, un 10 noiembrie pe care Mihaela şi Daniel, părinţii lui Andrei, îl vor petrece în cimitir, la mormântul băieţelului lor, ars de viu. Dumnezeu să îl odihnească!
