DIN ABSTRACT GENUIN SPRE CONCRET ÎNCÂLCIT–
lunecare de sens, mâzgălire de nimb,
dor de visul rămas singur, în(măr)murit
într-un timp fără loc, într-un loc fără timp !!!
„da” începe urât şi sfârşeşte urât,
„nu” începe „frumos” şi sfârşeşte „frumos”,
se de/scrie „atât”, se citeşte „atât” –
nici un dram de „curat”, „tihnitor”, „adâncos” !!!
orice „spus” este-n gol, lăcrămarea e-(n) van,
e-n deşert cest „acum” aprioric mascat –
alde „nişte” se strâng, se „frăţesc” pe maidan
şi zdrobesc plâns de iov, iertători de păcat !!!
înapoi, înapoi, spre acolo şi-atunci –
nu-i târziu, nu-i târziu, nu s-aude „amin” –
unde/când muguresc şi se nalţă porunci
DIN CONCRET ÎNCÂLCIT SPRE ABSTRACT GENUIN !!!