La Tokyo doar ce a nins peste cireşii înfloriţi. Nu s-a mai întâmplat cam de 40 de ani să coboare dansând alb peste alb, dar nici cenuşă vulcanică cu efect anti-zbor nu am mai avut.
Durează doar o secundă, gălăţeni. Şi nu cere nimeni să uităm de salariile mici, de drumurile sparte, de problemele cu maşina sau şefii.
Dar o secundă din zi ne aparţine – privirea sus! Cerul este tot acolo, şi sub el primăvara năvăleşte prin pomii mătuiţi de alb şi parfum.
