În septembrie 2013, pârâul Geru a făcut prăpăd în comuna Cudalbi. Inundațiile de atunci au afectat 39 de localități din județ, peste 8.200 de oameni au fost evacuați, peste 3.400 de locuințe au fost inundate și 71 au fost distruse în totalitate, au murit aproape 8.000 de animale. Sunt doar câteva dintre cifrele celui mai dramatic episod petrecut în România în ultimii 30-40 de ani.
Cudalbiul a fost, parcă, cel mai afectat atunci, fiind lovit de ape două nopți la rând. Aproape 400 de case au fost afectate de un pârâiaș, Geru, umflat la cote incredibile, o femeie a făcut infarct, iar o fetiță a pierit în ape.
S-au tras oare și învățămintele necesare după drama de atunci? Văzând cum arată acum albia pârâului Geru, se pare că nu. Situația ne-a fost adusă la cunoștință de Gabriel Andronache, pensionar, originar din Cudalbi, a cărui casă a fost una dintre cele afectate grav la inundațiile din 2013.
Jungla din mijlocul comunei
"Mai nou, din 2016, când am scăpat la mustață de o nouă inundație, și încă de una sau două prin 2019-2020, când la Cudalbi nu a plouat, dar a venit apa și albia pârâului Geru s-a umplut la capacitate maximă, au venit tot felul de aluviuni. Iar s-au strâmtorat malurile de bază ale albiei, s-a înălțat fundul și, de vreo doi ani, au apărut stuf și niște buruieni imense în care colcăie șobolani, dihori, vulpi și șerpi. Cetățenii știu, le intră în curți, vorbesc pe la colțuri și se amuză, dar nu vor să anunțe autoritățile competente locale și județene", spune Gabriel Andronache.
Oare chiar e nevoie ca autoritățile să fie sesizate oficial? Priviți fotografiile, ele au fost făcute duminică, 19 iunie 2022! Au ajuns buruienile aproape la fel de înalte ca podul peste Geru, e imposibil ca acestea să nu fie văzute de "autoritățile competente". Sediul Primăriei este la doar câteva sute de metri mai încolo.
"Stuful și buruienile vor crește și mai mult, deoarece nu există un sistem de canalizare pentru apele reziduale deversate de școală, blocuri, primărie, supermarketuri, locuințe private etc. în albia pârâului Geru. Vara, mai ales, este un miros pestilențial", spune Gabriel Andronache.
Glumind amar, cetățeanul spune că ar putea fi invitați cei de la AJVPS să organizeze o vânătoare prin jungla din mijlocul comunei.
Lupta cu "instituțiile"
În 2013, s-au făcut operațiuni de decolmatare pe patru kilometri, iar în 2015 și 2016, pe alți cinci kilometri și jumătate. De atunci, "autoritățile competente" nu au mai făcut nimic pentru curățarea albiei pârâului Geru. Gabriel Andronache s-a adresat cam tuturor instituțiilor posibile. Aproape toate au răspuns, cu formulări mai mult sau mai puțin diferite, că nu e numai treaba lor.
Consiliul Județean Galați i-a răspuns punctual la alte aspecte semnalate (lipsa alimentării cu gaze naturale, rețeaua de apă potabilă și canalizare nu este disponibilă în toată comuna, existența unor porțiuni nemodernizate pe DJ 251 etc.). În ceea ce privește măsurile pentru amenajarea albiei pârâului Geru, a fost redirecționat către Apele Române, respectiv Administrația Bazinală de Apă (ABA) Prut - Bârlad.
ABA Prut - Bârlad a răspuns, printre altele, că "eficiența oricăror lucrări ce pot fi promovate pe cursul de apă Geru depinde în mod nemijlocit de promovarea de lucrări antierozionale pe versanții limitrofi, precum și de lucrări de împăduriri, în vederea reducerii cantității de material aluvionar transportat. În acest caz, lucrările de decolmatare a cursului de apă reprezintă eliminarea efectului, și nu a cauzei". Pe de altă parte, instituția i-a comunicat că UAT Comuna Cudalbi deține Autorizația de gospodărire a apelor privind evacuarea apelor uzate din localitate.
Pârâul cu prea multe... moașe
Biroul de presă al Administrației Bazinale de Apă Prut - Bârlad a răspuns și la întrebările "Vieții libere". Astfel, "Sistemul de Gospodărire a Apelor Galați intervine ori de câte ori este necesar pe cursurile de apă pentru a asigura capacitatea de transport a albiilor. SGA-urile încheie protocoale de transport cu UAT-urile și vin în sprijinul comunităților participând cu utilajele din dotare, personal și asistență tehnică de specialitate, iar UAT-urile se obligă să îndepărteze vegetația cu forțe proprii din albia cursului de apă și în zona de protecție a cursului de apă înainte de începerea lucrărilor, respectând legislația în vigoare. De asemenea, pentru înlăturarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase, prin Planul Tehnic de Gospodărire a Apelor, în anul 2013 s-au realizat lucrări de asigurare a capacității de transport a albiei cursului de apă Geru, pe o lungime de 4 km. În anii 2015 și 2016, în colaborare cu Primăria comunei Cudalbi, s-au continuat aceste lucrări pentru asigurarea capacității de transport a albiei cursului de apă Geru pe o lungime de 5,4 km, toate aceste lucrări având scopul de a diminua riscul de producere a inundațiilor".
Conform reprezentanților ABA Prut - Bârlad, întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine Administrației Naționale Apele Române și UAT-ului pe pe raza căruia se află. De asemenea, "Consiliile Locale asigură fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterii poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din administrarea proprie și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților și a lucrărilor hidrotehnice sau de artă".
La rândul său, primarul comunei Cudalbi, Grigore Gheonea, ne-a spus următoarele: "Pârâul Geru se află în administrația ABA Prut - Bârlad, motiv pentru care Primăria comunei Cudalbi nu poate interveni în efectuarea de lucrări fără autorizarea acesteia. Menționăm faptul că, în urma inundațiilor din anul 2013, Primăria Cudalbi a făcut demersuri către Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad în vederea decolmatării, lucru care s-a întâmplat în anii 2014-2015 pe o distanță de 10 km de o parte și de alta a pârâului, iar de atunci pe albie a crescut vegetație (stuf), la care Primăria Cudalbi nu poate interveni fără autorizația ABA Prut - Bârlad. Primăria a întreținut albia pârâului Geru prin îndepărtarea PET-urilor, deșeurilor aduse de apă și a vegetației pentru evitarea riscului de inundații. În urma adresei către ABA Prut - Bârlad, s-a decolmatat în anul 2021 pârâul Valcica, urmând ca în anul 2022 să decolmatăm încă 3 km pe ambele părți".
Până una-alta, buruienile de pe albia Gerului sunt mai înalte decât un stat de om și nu e deloc o exagerare. Cu așa multe moașe, pârâul Geru ar putea rămâne cu... stuful netăiat.
